Datoriile totale ale Chinei au urcat la nivelul record de 237% din PIB în primul trimestru, mult mai mult decât în cazul altor ţări emergente, majorând riscul unei crize financiare sau al unei încetiniri prelungite a economiei, avertizează economiştii. Beijingul a recurs la împrumuturi masive pentru a impulsiona avansul economic, urcând datoria netă la 163.000 de miliarde de yuani (25.000 de miliarde de dolari) la sfârşitul lunii martie, incluzând atât împrumuturile interne, cât şi cele externe, arată calculele Financial Times. Asemenea niveluri sunt mult mai mari ca proporţie a veniturilor naţionale decât în alte economii în curs de dezvoltare, deşi sunt comparabile cu niveluri din Statele Unite şi din zona euro. Deşi mărimea poverii datoriilor din China generează temeri, şi mai îngrijorătoare este viteza cu care a fost acumulată: datoriile chinezeşti echivalau cu doar 148% din Produsul Intern Brut la sfârşitul anului 2007. „Toate ţările majore cu creşteri rapide ale datoriei s-au confruntat fie cu o criză financiară, fie cu o încetinire prelungită a creşterii PIB”, a scris Ha Jiming, strateg-şef pentru investiţii la Goldman Sachs, într-un raport de anul acesta. Nivelul actual al datoriei, şi legăturile crescânde ale Chinei cu pieţele financiare globale au făcut ca Fondul Monetar Internaţional să avertizeze recent că ţara prezintă un risc tot mai mare pentru economiile dezvoltate. Economiştii spun că este dificil pentru orice economie să folosească în mod productiv o asemenea cantitate de capital pe termen scurt din cauza numărului limitat de proiecte profitabile din orice moment. Beijingul jonglează cu sprijinirea creşterii pe termen scurt şi cu reducerea gradului de îndatorare, pentru a reduce riscul financiar pe termen lung. În ultima vreme, însă, pe măsură ce temerile privind o “aterizare dură” s-au intensificat, a înclinat în mod decisiv spre stimulare monetară. Noile împrumuturi au urcat cu 6.200 de miliarde de yuani în primul trimestru din 2016, cea mai mare creştere la trei luni consemnată vreodată, cu peste 50% mai mare decât ritmul de anul trecut. Economiştii sunt aproape toţi de acord că sănătatea economiei este supusă riscului, opiniile fiind însă diferite despre ce se va întâmpla. Unul dintre scenariile extreme este o criză financiară acută – un moment Lehman ce va semăna cu cel din SUA din 2008, când băncile s-au prăbuşit şi au paralizat pieţele creditării. Alţi economişti prezic o stare proastă cronică, precum în Japonia, în care creşterea economică încetineşte pentru ani buni, sau chiar timp de decenii.
