Intrarea în vigoare a acordului în dosarul nuclear iranian, alături de un schimb de deţinuţi, fără precedent între Washington şi Teheran, consacră o apropiere între Statele Unite şi Iran în detrimentul Arabiei Saudite, aliatul istoric al Americii, scrie AFP în pagina electronică. Washingtonul neagă, în mod oficial, orice proiect de reconciliere cu republica islamică şi cu atât mai mult privind o refacere a alianţelor sale în Orientul Mijlociu. Însă, dezvăluie analiştii, administraţia lui Barack Obama nutreşte speranţa să restabilească un „echilibru” între rivalii de la Golful Persic – Riyadhul şi Teheranul – şi are ambiţia să pună capăt războaielor din regiune, precum cel care distruge Siria.
După intervenţionismul militar în Orientul Mijlociu în anii ’90 şi 2000, Statele Unite mizează pe un dezgheţ cu oaia lor neagră iraniană, la 35 de ani după ce şi-au întrerupt relaţiile diplomatice, cu riscul de a-şi neglija aliatul saudit. „Viziunea lui Obama pentru Golf este echilibrul”, rezumă Frederic Wehrey de la Fundaţia Carnegie. Iar dacă Riyadhul şi Teheranul „ajung cel puţin să se înţeleagă, acest lucru va facilita retragerea Statelor Unite (din Orientul Mijlociu) către Asia”, afirmă cercetătorul, referindu-se la rolul de „pivot” al americanilor în regiunea Asia-Pacific, dragă lui Obama din 2009. Însă, constată Wehrey, ultimul puseu dintre Arabia Saudită şi Iran „a făcut ţăndări această ambiţie de echilibru”. Mari rivale, monarhia saudită sunnită şi Republica islamică iraniană şiită se înfruntă prin războaie prin procură în Siria, Irak, Liban şi Yemen. Animozitatea lor a degenerat la începutul lunii ianuarie într-o înfruntare deschisă. Riyadhul şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Teheranul, în urma unor atacuri asupra ambasadei sale ale unor iranieni înfuriaţi de executarea de către Arabia Saudită a unui demnitar şiit saudit. Diplomaţia americană, care a avertizat în culise Riyadhul asupra riscurilor unei asemenea execuţii, s-a abţinut să ia partea cuiva în mod public şi a îndemnat pur şi simplu la conciliere.
