Riscurile la adresa României ţin de zona geopolitică, respectiv poziţionarea în apropierea Rusiei, ci nu de instalarea elementelor antirachetă NATO, apreciază, într-un interviu acordat MEDIAFAX, Deborah Lee James, secretarul american al Forţelor Aeriene, referindu-se la acţiunile ruse în Ucraina. Oficialul american mai susţine, totodată, că România va suplimenta bugetul apărării până la 2% din PIB în următorii ani, precizând că a primit asigurări în acest sens din partea oficialilor români şi că acest lucru va permite consolidarea capacităţilor militare.
Deborah Lee James a părut să excludă posibilitatea ca România să se expună unor riscuri suplimentare din cauza găzduirii sistemului antibalistic, explicând că ameninţările provin mai degrabă din zona geopolitică. „Eu cred că riscul cel mai mare pentru România este că se află într-o zonă dificilă. România este foarte aproape de Ucraina, spre exemplu, care a fost invadată, şi desigur că Rusia acumulează capacităţi militare în Crimeea”, a declarat Deborah Lee. „Acesta este încă un motiv pentru care este important să fim împreună ca o alianţă şi, categoric, Statele Unite au asumat un angajament foarte mare nu doar în favoarea Alianţei Nord-Atlantice, ci şi în relaţia cu România”, a subliniat oficialul american. Preşedintele Vladimir Putin a avertizat recent că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice. În ultimii trei ani, companiile militare ruse au dezvoltat şi au testat cu succes mai multe sisteme avansate capabile să îndeplinească sarcini într-un mediu antibalistic evoluat. Forţele armate ruse au început să primească aceste sisteme de anul acesta”, a declarat Vladimir Putin săptămâna trecută.
Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat, în mai multe rânduri, că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul. „Unul dintre subiectele abordate cu oficialii români a fost angajamentul puternic al României de a atinge în timp nivelul de 2% din PIB alocat bugetului apărării. Acesta, desigur, este un angajament faţă de NATO, iar România este în fruntea listei partenerilor care vor atinge acest nivel. Cred că acesta este un bun nivel care trebuie atins şi am fost foarte fericită să aud acum că România va atinge acest nivel (al bugetului apărării – n.red.) în următorii câţiva ani”, a mai declarat Deborah Lee James, aflată în vizită la Bucureşti.
La începutul anului, Comisia Europeană a respins solicitarea României de a suplimenta bugetul în domeniul apărării cu 0,3% din PIB, echivalentul a 2,1 miliarde lei (circa 500 de milioane de euro), alocările din acest an fiind de 1,4% din PIB. Liderii partidelor politice şi preşedintele Klaus Iohannis au semnat în ianuarie 2015 un acord politic care prevede ca, începând din 2017, apărarea să primească 2% din PIB cel puţin timp de zece ani. Din bugetul total al Ministerului Apărării, de aproximativ nouă milliarde lei, circa trei miliarde lei sunt alocate Forţelor Terestre, 2,7 miliarde lei Forţelor Aeriene şi 1,1 miliarde lei Forţelor Navale.
