Sute de refugiati ar putea fi cazati in internatele unor licee din Prahova

Ana Maxim

La solicitarea Ministerului Educaţiei prin Inspectoratul Școlar Prahova, unitățile de învățământ din județ au realizat o evaluare a locurilor din internatele pentru elevi, pentru a stabili dacă există locuri libere ce ar putea fi destinate cazării refugiaților din Orientul Mijlociu. Conducerile câtorva licee din Ploiești, Câmpina, Bușteni au răspuns deja reprezentanților ISJ că au disponibile locuri atât în cămine, cât și în săli de sport. Potrivit celei mai recente propuneri venite din partea Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 6.000 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria. Aceasta este cea mai gravă criză a refugiaților de după ce de-al Doilea Război Mondial, zeci de mii de persoane din Siria și Irak ajungând în Europa, destinația celor mai mulți dintre ei reprezentând-o statele din vestul continentului.
Potrivit datelor centralizate ieri, “ Colegiul <> din Ploiești are disponibile 80 de locuri și are posibilitatea de a asigura hrană pentru 200 de persoane, Liceul Tehnologic Mecanic Câmpina poate pune la dispoziție o sală de sport de 230 de metri pătrați, Colegiul <> din Bușteni – 52 de locuri, dar nu poate asigura hrană, Liceul Tehnologic Energetic din Câmpina– 10 camere în cămin, dar acestea nu au mobilier”, ne-a precizat ieri, inspectorul școlar general adjunct Horia Toma din cadrul Inspectoratului Școlar Prahova. La Colegiul „Spiru Haret“, de exemplu, există două internate, iar refugiații ar putea fi cazați într-o singură clădire, separat de elevi, pentru care sunt alocate 120 de locuri. Construcția respectivă a fost ridicată în anii ’80, pentru tinerii din mediul rural care urmau cursurile instituției. Aceasta nu este folosită, deoarece în prezent 60% dintre elevi aleg să facă naveta, ne-a precizat directorul colegiului, Mihai Sandu. Instituția are și cantină, așa că ar putea asigura hrană și refugiaților, dar cu condiția ca autoritățile locale să asigure fonduri suplimentare în acest scop, ne-a mai precizat interlocutorul nostru. Potrivit inspectorului școlar general adjunct Horia Toma, la nivelul județului există 12 unități de învățământ care au internat, iar nouă dintre acestea dispun și de cantină. Cele mai multe instituții de învățământ au răspuns că nu au locuri pentru cazarea migranților. Ministerul Educației și Cercetării Științifice a cerut, la începutul acestei săptămâni, tuturor inspectoratelor școlare din țară și universităților situația locurilor din cămine, unde refugiații ar putea fi găzduiți. Și conducerea Universității Petrol-Gaze din Ploiești a primit o solicitare în acest sens, însă instituția nu are locuri disponibile în cămine, după cum ne-a precizat Cristian Marinoiu, prorector al UPG.
Ieri, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a reacționat, atrăgând atenția asupra deficitului de locuri de cazare cu care se confruntă universităţile din România. ANOSR consideră că „decizia guvernului de a solicita universităţilor să pună la dispoziţie locuri de cazare din căminele lor pentru refugiaţi este una pripită şi nefericită”. „Deşi înţelegem şi rezonăm cu problemele cu care se confruntă refugiaţii şi apreciem preocuparea autorităţilor pentru a-i sprijini, considerăm că se pot găsi soluţii mult mai potrivite pentru cazarea acestora, care să nu afecteze nicio categorie socială din România”, spun reprezentanţii ANOSR, amintind că ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a solicitat universităţilor din ţară să pună la dispoziţie locuri de cazare din căminele studenţeşti pentru a fi oferite ca adăpost pentru refugiaţi. ANOSR solicită universităţilor din România „să aibă ca principală prioritate oferirea locurilor de cazare pentru toţi studenţii care solicită acest lucru şi asigurarea de condiţii decente de trai în căminele lor”.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, ieri, o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 160.000 de imigranţi sosiţi în Italia, Grecia şi Ungaria. Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 6.351 de imigranţi. Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE propusese în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia. Schema de repartizare are la bază o cotă obligatorie care s-a stabilit ţinând cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut, numărul de cereri de azil din trecut şi rata şomajului. Dacă, din motive obiective şi justificate – de exemplu în cazul unui dezastru natural -, un stat membru nu poate participa temporar la mecanismul obligatoriu de solidaritate sau cel de repartizare, statul respectiv va trebui să aducă o contribuţie financiară la bugetul UE în valoare de până la 0,002% din PIB-ul său. CE va analiza motivele prezentate de statul respectiv şi va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea ţării la mecanism pentru maximum 12 luni. Contribuţiile financiare vor fi folosite pentru a finanţa eforturile depuse de celelalte state UE pentru a face faţă situaţiei. Liderii europeni încearcă să găsească modalități de a face față celei mai grave crize a refugiaților de după 1945. Acesta ar putea fi, însă, doar începutul, deoarece “exodul” ar putea dura ani, a avertizat zilele trecute preşedintele Consiliului European Donald Tusk, citat de AFP.