Guvernul grec a trimis în Parlament proiectul de lege al celui de-al treilea plan de salvare din ultimii cinci ani, pentru a fi adoptat înaintea reuniunii de mâine miniştrilor Finanţelor din zona euro, însă calendarul procedurii era neclar, relatează AP în pagina electronică.
Proiectul, care include creşteri de impozite şi reduceri ale unor cheltuieli bugetare dureroase, a fost trimis Parlamentului în noaptea de marţi spre miercuri. Premierul Alexis Tsipras a solicitat o sesiune de urgenţă a Parlamentului. El i-a cerut preşedintelui Legislativului ca proiectul să fie discutat în comisii ieri, după care să fie dezbătut şi supus la vot până în această seară. Însă calendarul rămâne neclar. Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou – un disident în cadrul Partidului Syriza (extremă stânga) al lui Tsipras şi un opozant foarte vocal al planului – a programat începerea procedurii parlamentare abia ieri seară. Acest lucru urmează să întârzie procesul, iar un vot asupra proiectului de lege ar putea să aibă loc în această seară.
Acordul presupune un pachet de împrumuturi, pe o perioadă de trei ani, în valoare de aproximativ 85 de miliarde de euro. Grecia are nevoie de bani pentru a-şi rambursa datoriile şi a evita un default care ar scoate-o în afara zonei euro, a cărei membră este, alături de alte 18 state membre ale Uniunii Europene (UE). În schimb, Atena se angajează să implementeze o serie de măsuri bugetare, inclusiv tăierea unor cheltuieli, aşa cum a fost nevoită să procedeze şi pentru a obţine cele două împrumuturi anterioare. Detaliile nu au fost prezentate în mod oficial, însă potrivit unor versiuni dezvăluite şi unor surse guvernamentale, prevederile sunt în continuare dureroase pentru greci.
Acordul prevede reforme care includ: creşterea impozitelor aplicate companiilor, persoanelor fizice şi pe proprietate, inclusiv exigenţa ca impozitul pe venitul aferent anului viitor să fie plătit în avans şi integral; reformarea şi tăierea pensiilor şi eliminarea progresivă a pensionării anticipate; reducerea unor înlesniri fiscale acordate agricultorilor; reducerea preţurilor medicaţiei; reformarea sistemului bunăstării; tăierea unor cheltuieli militare, inclusiv prin reducerea numărului de personal; vânzarea unor bunuri ale statului.
Ostatic croat, decapitat
Reţeaua teroristă Stat Islamic a decapitat un ostatic croat care fusese capturat în nordul Egiptului, organizaţia fundamentalistă sunnită prezentând imagini ale cadavrului, informează site-ul postului Al-Arabiya. Gruparea teroristă Wilyat Sina (Stat Islamic în Provincia Sinai) a prezentat ieri imagini de la executarea cetăţeanului croat Tomislav Salopek, răpit în iulie în apropiere de Cairo. Abu Bakr al-Bagdadi, liderul reţelei teroriste Stat Islamic, a interzis recent prezentarea înregistrărilor video cu decapitările ostaticilor. Imaginile prezentate ieri nu au putut fi autentificate de experţi independenţi. Grupul terorist Stat Islamic în Provincia Sinai ameninţase săptămâna trecută că va executa ostaticul croat dacă autorităţile egiptene nu vor elibera femei musulmane deţinute. Tomislav Salopek, un cetăţean croat în vârstă de 30 de ani, fusese capturat de militanţi ai reţelei Stat Islamic pe 22 iulie, în nordul Egiptului.
Nu este clar dacă ostaticul a fost deţinut în Egipt sau dacă se afla în altă ţară. Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic ocupă regiuni din nord-vestul Irakului, din nordul Siriei, din nordul Egiptului şi din nordul Libiei, unde a proclamat un „califat islamic”.
