Violeta Stoica
După noul eşec al realizării tronsonului de autostradă dintre Comarnic şi Braşov, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a dat publicităţii un document prin care arată care sunt proiectele în derulare sau care sunt avute în vedere pentru anul 2015, printre care se află şi realizarea câtorva investiţii de infrastructură de amploare pe raza judeţului Prahova.
Pe hârtie – în aşa numitul Plan de acţiune al CNADNR pentru anul 2015, considerat de către conducerea companiei de drumuri unul dintre cele mai importante documente elaborate pentru infrastructura rutieră din România – lucrările pentru proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, administrarea, întreţinerea şi exploatarea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, pentru desfăşurarea traficului rutier în condiţii de confort şi siguranţa circulaţiei par a fi fezabile. Ce se va întâmpla până la sfârşitul acestui an, vom vedea în realitate.
Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România recunosc, în planul de acţiune pe anul 2015, că infrastructura rutieră are probleme destul de mari, fiind necesară execuţia lucrărilor de întreţinere pe cel puţin 1.380 km din partea carosabilă, însă zeci de poduri, pasaje şi viaducte par a avea nevoie urgentă de reparaţii sau chiar de înlocuirea cu structuri noi, în următorii ani. „Din totalul de 4130 de poduri, viaducte şi pasaje, un număr de 63 de structuri (1,6%) au durata de viaţă depăşită şi necesită înlocuirea de urgenţă în cinci ani, cu structuri noi, reprezentând un cost de investiţii de circa 48,7 milioane lei/ an. Circa 63% din podurile de pe reţeaua de drumuri naţionale au o durată medie de exploatare de 40 ani, iar conform normativelor specifice, durata de funcţionare între două reparaţii capitale este de 30 ani”. De altfel, mai multe poduri de pe traseul DN1A, în special în zona Măneciu – Cheia au intrat în reparaţii în judeţul Prahova, tocmai din cauza problemelor la infrastructura acestor structuri, extrem de veche şi care nu a fost refăcută de zeci de ani, putând pune în pericol circulaţia rutieră pe acest sector al unuia dintre cele mai importante drumuri naţionale din România.
Principalele programe incluse în bugetul pe acest an în domeniul transportului rutier, potrivit reprezentanţilor CNADNR, sunt cel de construire a autostrăzilor (aproape 2,3 miliarde de lei), cel pentru reabilitarea sau modernizarea drumurilor naţionale (circa 2,3 miliarde de lei) şi pentru construirea variantelor de ocolire – aproximativ 750 de milioane de lei.
Pentru că deja s-a renunţat la semnarea contractului de realizare a tronsonului dintre Comarnic şi Braşov al autostrăzii Bucureşti – Braşov (A3), conform CNADNR, în Prahova nu există proiecte considerate critice. În schimb, în privinţa proiectelor noi, care să reducă timpii de deplasare spre mai multe zone din judeţul Prahova, inclusiv pe Valea Prahovei, sunt în plan pentru a fi executate proiecte noi de infrastructură rutieră.
Astfel, ca variantă spre Braşov, apare, în sfârşit, preluarea drumului judeţean 102I, Câmpina – Valea Doftanei – Săcele de la Consiliul Județean Prahova și încadrarea lui ca DN 1V, pentru a realiza ceea ce autorităţile prahovene încearcă să facă de mai mulţi ani, respectiv o rută alternativă la DN1 (pe Valea Prahovei către Braşov), care să facă legătura prin Câmpina spre Valea Doftanei şi, mai apoi, până la Săcele (judeţul Braşov).
Pe de altă parte, pentru fluidizarea traficului pe DN 1 între Comarnic și Azuga, au fost lansate două by pass-uri (centuri ocolitoare) la Comarnic şi la Buşteni, care să conducă la sporirea capacității de circulaţie pe Valea Prahovei.
De altfel, CNADNR a lansat licitaţii pentru realizarea unor studii de fezabilitate, cum ar fi cel pentru centura ocolitoare a municipiului Câmpina, care ar fi un prim pas pentru transformarea reală a drumului judeţean spre Valea Doftanei în drum naţional.
Compania Națională de Autostrăzi a lansat procedura de achiziție pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea realizării unei centuri ocolitoare a municipiului Câmpina. În Sistemul Electronic de Achiziții Publice, a fost publicată documentația aferentă acestei proceduri, printre care și fișa de date și caietul de sarcini. Din informațiile publicate în SEAP, sursa de finanțare a studiului de fezabilitate este bugetul de stat, valoarea estimată a elaborării acestei documentații fiind de circa 100.000 de euro fără TVA.
În cinci luni de la primirea ordinului de începere, proiectantul care va câștiga licitația ar trebui să finalizeze studiul de fezabilitate, care presupune găsirea celor mai bune variante pentru centura ocolitoare a municipiului Câmpina.
La sfârşitul lunii mai, CNADNR a anunţat şi semnarea contractului pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru centurile ocolitoare ale oraşelor Comarnic şi Buşteni. „Având în vedere faptul că acest drum este deschis traficului internațional, iar intensitatea traficului pe DN 1 este în continuă creștere și datorită faptului că drumul face legatura între două mari orașe, București, respectiv Brașov, s-a impus realizarea unor Studii de Fezabilitate ce vor avea ca scop principal studierea realizării variantelor de ocolire a Orașelor Bușteni și Comarnic, necesare pentru creșterea capacității de trafic pe tronsonul aflat pe Valea Prahovei. Valoarea totală a acestor contracte este de 128.900 lei fără TVA fiecare, finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat”, au anunţat reprezentanţii CNADNR, care au precizat că aceste contracte de servicii au o durată de implementare de patru luni, ceea ce înseamnă că în luna septembrie studiile de fezabilitate ar trebui să fie gata.
