Violeta Stoica
Ghinionul de care este urmărit sectorul dintre Comarnic și Brașov al autostrăzii A3 pare să fie un adevăr, date fiind încercările nenumărate de a face drumul de viteză care să străbată Valea Prahovei. Ghinion pare să fi fost inclusiv procedura de achiziție care fusese anunțată ca intrând în linie dreaptă încă din luna ianuarie 2014, atunci când asocierea Vinci-Strabag-Aktor a fost dată drept câștigătoare a contractului de concesiune.
Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, nici de această dată, ceea ce poate să atribuie Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, dar și multor miniștri ai Transporturilor, niște etichete deloc favorabile. În cele din urmă, CNADNR și-a recunoscut neputința de a încheia un contract de lucrări (chiar și în regim de concesiune) pentru construirea celui mai dificil tronson din autostrada București-Brașov, cel care ar fi trebuit să străbată munții prin nenumărate tunele și pasaje.
La un an și jumătate de la anunțul în legătură cu încheierea negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, autoritățile au recunoscut, în cele din urmă, un nou eșec în tentativa de realizare a tronsonului Comarnic-Brașov. Și, din nou, autostrada A3 rămâne tot bucăți-bucăți, cine știe pentru câți ani, având în vedere că reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România au cam dat alte variante “ocolitoare” ale subiectului numit sectorul Comarnic-Brașov.
Așadar, CNADNR SA a anunţat oficial, joi seară, printr-un comunicat de presă, anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construirea, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Comarnic-Braşov.
Potrivit CNADNR, decizia a fost determinată de analiza unor “elemente”, cum ar fi, printre altele, ceea ce se cunoștea încă din vara anului trecut: faptul că ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune.
Pe de altă parte, recunosc reprezentanții CNADNR, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi pentru suportarea costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat, “date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat”. Un alt “element”, spun oficialii de la CNADNR, ar fi fost faptul că “după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, dar și ceea ce Compania de Autostrăzi numește “prezentarea publică a proiectului, care a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate”.
Pe de altă parte, CNADNR spune că nu se renunță la ideea construirii tronsonului, care ar cam urma să fie realizat din cinci bucăți: sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la bugetul de stat și, respectiv, sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, zone pentru care vor fi scoase la licitaţie noi studii geotehnice, tot cu finanțare de la bugetul de stat.
