Stelian Cornel – Ionuţ
Student Universitatea din Bucureşti,
Facultatea de Drept
Începând cu 1987, în fiecare an, în data de 26 iunie la nivelul tuturor ţărilor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) este marcată „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri“.
În acest context, an de an, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) este promotorul campaniei internaţionale de sensibilizare privind provocarea majoră pe care drogurile ilicite o reprezintă pentru societate în general şi pentru individ în special.
Tulburările legate de consumul de droguri au efecte multiple, în sensul că subminează relaţiile apropiate, distrug viaţa familială şi, nu în ultimul rând, pot conduce la ruinarea oportunităţilor de educaţie şi angajare. Impactul lor este resimţit la nivelul comunităţii, al sistemului de justiţie şi în întreaga societate. De fiecare dată, ONU a atras atenţia opiniei publice şi guvernelor din întreaga lume faţă de o strigentă şi actuală problemă de sănătate publică – consumul de droguri. În timp, au fost date mai multe definiţii drogului, dar în ceea ce urmează reţinem că drogul este o substanţă naturală sau sintetică, solidă, lichidă sau gazoasă, care pătrunsă în organism (ingerată, inhalată sau injectată) modifică percepţia propriei persoane şi a realităţii din jur, schimbând modul de a simţi, a gândi, precum şi comportamentul.
Unele droguri sunt utilizate sub supraveghere medicală, în scop terapeutic, în timp ce altele sunt folosite de unele persoane din diverse motive: de curiozitate, din dorinţa de a face ceva nou, pentru că este „la modă”, din teribilism, la presiunea grupului din lipsa de comunicare cu familia sau cu grupul din care face parte, din spirit de frondă faţă de părinţi etc.
Consumul ilicit de droguri are efecte negative asupra sănătăţii individului şi variază în funcţie de tipul de droguri consumate, dozele administrate, precum şi de frecvenţa utilizării. Nu este mai puţin adevărat că toate drogurile ilicite au efecte fizice imediate, dar în acelaşi timp pot împiedica grav dezvoltarea psihică şi emoţională în rândul tinerilor.
Acestea sunt motivele pentru care tinerii au nevoie de informare şi de îndrumare de la persoane competente cu privire la riscurile la care se expun prin consum de droguri. Ziua Internaţională de Luptă împotriva Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri este un moment prielnic pentru a oferi tinerilor posibilitatea de a cunoaşte riscurile asupra sănătăţii asociate consumului ilicit de droguri, ştiut fiind faptul că aceştia prezintă vulnerabilităţi. La nivel internaţional, au fost promulgate trei tratate multilaterale care formează coloana vertebrală a sistemului internaţional de control al drogurilor şi prin care ţările membre ONU luptă împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii individuale şi colective.
Este cunoscut faptul că, în lume, aproximativ 200.000.000 de oameni consumă droguri cel puţin o dată pe an. Dintre aceştia, 25.000.000 sunt consideraţi dependenţi de droguri. În fiecare an, 200.000 de persoane mor din cauza bolilor legate de droguri.
Cannabisul este cel mai utilizat drog ilicit. Dacă doza este mare, efectele consumului de cannabis sunt similare cu cele ale halucinogenelor şi poate provoca anxietate, atacuri de panică şi chiar episoade psihotice. Mai mult decât atât, fumul de cannabis conţine cu 50 % mai mult gudron, faţă de ţigările obişnuite, expunând astfel utilizatorii la un risc crescut de cancer pulmonar şi alte boli respiratorii. Folosit în mod regulat, creează dependenţă şi are un impact negativ asupra unor domenii, precum munca/serviciu şi relaţiile personale. Dacă ne referim la heroină, dorim să reamintim că riscurile pentru sănătate sunt numeroase, determinând dependenţă fizică şi psihologică. Efectele consumului de heroină merg de la greaţă, vărsături, somnolenţă, incapacitate de concentrare până la pierderea în greutate, malnutriţie severă, iar în cazul unei supradoze – la comă şi deces.
Cocaina este un drog foarte puternic, iar consumul regulat determină dependenţă, malnutriţie, dezorientare, creşte frecvenţa respiratorie şi cardiacă, temperatura corpului şi, de cele mai multe ori, individul devine violent. În combinaţie cu alcoolul se creează un cockteil deosebit de periculos, ce poate determina moartea subită.
La fel de periculoase sunt şi amfetaminele (drogurile sintetice), halucinogenele şi hipnoticele sedative (benzodiazepine şi barbiturice). Din statisticile existente la nivelul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) rezultă că utilizarea drogurilor a devenit, din nefericire, o caracteristică şi pentru ţara noastră în ultimii ani. La acest lucru au contribuit apariţia „magazinelor de vise”, care comercializează diferite produse etnobotanice, precum şi o serie de site-uri specializate. Şi în aceste condiţii, potrivit raportului elaborat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, România prezintă cele mai scăzute prevalenţe pentru consumul unor importante categorii de droguri. Implementarea măsurilor legislative dispuse în acest domeniu, monitorizarea atentă şi pe viitor a instituţiilor cu competenţă în domeniu şi diversificarea acţiunilor de informare – educare – comunicare vor conduce cu certitudine la menţinerea sub control a traficului şi consumului ilicit de droguri, pe de o parte, dar şi la promovarea unor decizii sănătoase în scopul utilizării drogurilor ilicite pe de altă parte.
