Violeta Stoica
Ultimul caz de sinucidere din Ploiești, cel în care un bărbat de 61 de ani a fost găsit spânzurat în spațiul amenajat pentru aruncarea gunoiului, situat la etajul șase al unui bloc din municipiu aduce în atenție o statistică îngrijorătoare, dată publicității de Institutul Național de Medicină Legală “Mina Minovici”. Dincolo de cifre, însă, din informațiile publicate în raportul pe anul 2014 al INML, rezultă că, deși la nivel național, numărul sinuciderilor a scăzut, în județul Prahova, situația este exact invers. Conform sursei menționate, 90 de cazuri de suicid s-au înregistrat în anul 2014 pe raza județului Prahova, iar până în prezent, tot pe raza județului, în acest an, s-au petrecut cazuri similare
de oameni care au renunțat la viață, din diferite motive.
Peste 2500 de români au renunțat la viață, anul trecut. O cifră care nu spune nimic, însă care reprezintă un semnal de alarmă pe care nimeni nu se gândește – în mod oficial – să îl tragă. Doar psihologii sau psihiatrii își pun problema posibilității de prevenire a sinuciderilor, însă lucrurile nu țin doar de ei, ci ar fi nevoie de o colaborare între anumite instituții și rudele persoanelor care au tendințe de sinucidere.
La un calcul simplu, în medie, doi prahoveni au ales să își pună capăt zilelor la fiecare săptămână din anul trecut. Oameni care au ajuns să renunțe la viață din cauza bolilor crunte de care sufereau, din cauza sărăciei, din cauza problemelor din rândul familiei. Cei mai mulți dintre sinucigași au recurs la o metodă des folosită și la îndemână: spânzurarea, așa cum s-a întâmplat în 50 dintre cele 90 de cazuri înregistrate de medicii legiști. În 14 cazuri, sinucigașii s-au aruncat de la înălțime, iar 11 au recurs la intoxicarea cu diferite substanțe, iar ceilalți au recurs la alte metode.
Cazul cel mai șocant produs pe raza județului Prahova în cursul anului trecut a fost cel al tânărului care a ales o modalitate extrem de dură de a-și lua viața, considerată de psihiatri ca fiind foarte rar întâlnită. Este vorba despre bucureșteanul care a intrat voit pe contrasens, pentru a-și lua viața, ucigând, în calea lui spre moarte, alte cinci persoane nevinovate.
Ce se poate face pentru a contracara tendințele suicidare?
La nivel instituțional, în România pare destul de greu să fie împiedicate sinuciderile – cum s-a dovedit, din păcate, în cazul femeii din București care s-a aruncat, după 36 de ore, de pe un bloc, în ciuda tentativelor de a o determina să renunțe la gestul extrem. Însă semnele premergătoare sinuciderii ar putea fi destul de ușor interpretate, atât din partea rudelor, a prietenilor sau chiar și a colegilor de școală sau de serviciu.
La sfârșitul anului trecut, Organizația Mondială a Sănătății avertiza că, la fiecare 40 de secunde, în lume, o persoană își ia viața, iar sinuciderea este o problemă de sănătate publică majoră, pentru care ar trebui să fie depuse mai multe eforturi în vederea scăderii numărului de oameni care recurg la suicid. Mai mult decât atât, sinuciderea, spune Organizația Mondială a Sănătății, este a doua cea mai importantă cauză de deces printre tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani, iar trei sferturi dintre decese au loc în țările sărace și în curs de dezvoltare.
Pe de altă parte, reprezentanții OMS intenţionează să impună tuturor statelor o strategie naţională de prevenţie a sinuciderilor, care include limitarea accesului populaţiei la diverse mijloace de sinucidere – arme, substanţe analgezice şi toxice etc. Reprezentanţii OMS mai au în vedere realizarea şi implementarea unor politici speciale de consum al substanţelor alcoolice şi, de asemenea, îmbunătăţirea măsurilor de îngrijire a persoanelor cu dependenţe, dizabilităţi, maladii dureroase sau deficienţe psihice.
