La Măneciu şi la Strejnic, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială dezvoltă proiecte de rang internaţional
Violeta Stoica
Cercetătorii români care rămân să dezvolte experimente pe plaiurile mioritice sunt priviţi ca un fel de păsări rare, care trebuie menţinute pe poziţii. Chiar dacă multe minţi luminate care îşi termină studiile la universităţi româneşti optează, după finalizarea doctoratelor, să plece la institute internaţionale de cercetare din străinătate, se vede treaba că unii aleg să rămână şi să promoveze diferite experimente de nivel internaţional acasă. În acest caz, „acasă” înseamnă judeţul Prahova, pentru că la Măneciu (foto) şi la Strejnic, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială dezvoltă în prezent bazele pentru demararea unor proiecte de cercetare de nivel internaţional.
Henri Coandă ar fi mândru că pe fosta sa bază experimentală, dezvoltată la începutul anilor ’70, cercetătorii români vor continua promovarea unor aplicaţii speciale în domeniul ştiinţelor aerospaţiale, lângă Ploieşti, la Strejnic, până în această toamnă luând fiinţă o bază experimentală pentru dezvoltarea capacităţii cercetărilor atmosferice de mediu. Astfel, laboratoarele aeropurtate care vor decola de la Strejnic vor fi folosite nu numai la depistarea problemelor de mediu, ci şi pentru urmărirea în timp real a catastrofelor naturale şi a efectelor pe care acestea le-ar putea avea pentru zonele afectate.
Infrastructura de cercetare românească din domeniul aerodinamicii şi al ingineriei aerospaţiale se dezvoltă în judeţul Prahova prin intermediul a două baze de importanţă strategică: una – la Măneciu, iar cealaltă, la o aruncătură de băţ de Ploieşti – lângă aerodromul de la Strejnic.
Pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli” (INCAS), judeţul Prahova devine una dintre cele mai importante locaţii din cercetarea în domeniul aerospaţial, prin dezvoltarea celor două baze experimentale.
În vârf de deal, la Măneciu, a fost finalizată una dintre componentele platformei experimentale Ecotech, un centru de excelenţă pentru eco-tehnologii, care s-a ridicat în spaţiul în care, în urmă cu peste patru decenii, Henri Coandă îşi experimenta sistemele revoluţionare de transport în capsule, la viteză nemaiîntâlnită, prin tub vidat. Sisteme care, în prezent, având la bază ideea lui Henri Coandă, au fost preluate de către americani.
„Satul cercetării”, visul lui Henri Coandă
Revenind în zilele noastre, potrivit reprezentanţilor INCAS, „baza experimentală iniţiată de domnul inginer academician Henri Coandă a fost punctul de început al planului de edificare al Centrului de Excelenţă pentru Eco-Tehnologii, a fost amplasamentul pe care au început şi s-au desfăşurat lucrările de construcţii. În această locaţie, domnul academician a dorit să se ivească un «sat al cercetării » unde să se experimenteze o parte dintre invenţiile sale brevetate de-a lungul timpului, referitoare la transportul pneumatic. Noi ne facem o datorie de onoare din continuarea demersurilor domniei sale pentru promovarea ideilor novatoare în acest domeniu şi dorim să lărgim aria preocupărilor de cercetare-dezvoltare-inovare din spectrul eco-tehnologiilor cu implicaţii în aeronautica modernă. Este de la sine înţeles că vom acorda atenţia noastră şi asupra mai vechilor preocupări ale domnului Henri Coandă privitoare la transportul containerizat prin conducte, efectul Coandă, cu aplicaţii în aeronautică, precum şi unor brevete inedite rămase în aşteptare”, ne-a transmis Irina Marcu, purtător de cuvânt al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli”.
Platforma de la Măneciu, realizată la începutul anilor 1970, a fost reabilitată şi va fi transformată în scurt timp într-un centru de excelenţă pentru ecotehnologii, mai pe înţelesul tuturor aici urmând să fie făcute diverse experimente legate de aerodinamică. „Platforma Experimentală de la Măneciu, astfel reabilitată, va permite stabilirea de soluţii tehnice, experimentarea acestora în laboratoare, realizarea de prototipuri, urmărirea lor în cadrul natural, dar şi evaluarea randamentului diferitelor metode de extracţie ecologică a energiei din mediul ambiant (energie eoliană, solară)”, spun reprezentanţii institutului de cercetare.
La Măneciu, pe lângă platforma propriu-zisă de cercetare, se are în vedere şi realizarea unei piste înierbate în imediata apropiere a bazei, pentru utilizarea unor avioane de capacitate mică tip ULM (ultra uşoare) care vor completa activităţile de cercetare, dar şi modernizarea drumului de acces la platforma experimentală Măneciu, cu sprijinul autorităţilor locale.
Lângă Ploieşti, mediul este analizat prin laboratoare „cu aripi”
La Strejnic, lângă Ploieşti, cu fonduri europene, în această vară va fi gata o altă bază experimentală a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli”, ceea ce va face din Prahova o zonă de interes pentru cercetători, nu numai din România, ci şi din alte state. La începutul acestui an, INCAS a organizat o licitaţie pentru realizarea bazei de la Strejnic, în apropierea aerodromului, ale cărei costuri se ridică – potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – la circa 34 milioane de lei fără TVA.
Baza experimentală pentru cercetări atmosferice de la Strejnic va fi folosită pentru lansarea aparatelor de zbor folosite pentru analiza şi cercetarea mediului atmosferic, aici urmând să fie date în folosinţă două corpuri de clădire: una de laboratoare şi hangarul tehnic.
Baza experimentală pentru analiza şi cercetarea mediului atmosferic (BECA) va include un număr de 9 laboratoare, dintre care 7 la sol şi două laboratoare aeropurtate: Laboratorul Aeropurtat ATMOSLAB (laborator deja dezvoltat de INCAS) şi laboratorul aeropurtat BN2 (ce urmează a fi dezvoltat). Proiectul de lângă Ploieşti va dezvolta capacităţi de experimentare unice în România, destinate analizei şi cercetărilor atmosferice de mediu, laboratoarele urmând să fie folosite şi racordate la sistemul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.
Potrivit reprezentanţilor INCAS, termenul de finalizare al proiectului de la Strejnic este jumătatea lunii august 2015.
