Alex Călinoiu
De la finalul anului trecut, administraţiile locale din România pot solicita în instanţă transformarea datoriilor în ore de muncă în folosul comunităţii, în cazul restanţierilor care au acumulat debite impresionante şi care figurează ca „insolvabili”. Cu alte cuvinte, respectivii – majoritatea cerşetori sau prostituate – încasează frecvent amenzi, însă nu au venituri oficiale sau bunuri pe numele lor, aşa că statul nu are cum să le pună poprire pentru recuperarea datoriilor sau sechestru pe vreun bun. Aşa a apărut necesitatea unui act normativ care să prevadă „plata” respectivelor datorii prin ore de muncă, însă autorităţile ploieştene spun că noua lege ajută doar pe jumătate, rău-platnicii având în continuare posibilitatea să fenteze atât plata amenzilor, cât şi munca în folosul comunităţii.
Două prostituate şi un cerşetor domină detaşat clasamentul persoanelor fizice din Ploieşti care au datorii la bugetul local, toate acumulate, în cazul lor, din amenzi neplătite. Pe locurile unu şi trei ale acestui clasament prezentat ieri de Serviciul Public Finanţe Locale Ploieşti se găsesc două „fetiţe”, cu datorii de 764.805 lei, respectiv 458.243 lei. În această ierarhie a rău-platnicilor mai apare şi o persoană cu restanţe de 469.085 de lei, acumulate din amenzi contravenţionale pentru cerşetorie. În toate cele trei cazuri, ca şi în multe alte situaţii, aceşti debitori sunt încadraţi în actele oficiale ca „insolvabili”. Mai simplu spus, pe numele lor nu există venituri sau bunuri care să poată fi valorificate.
Tocmai pentru situaţiile de acest gen, în toamna lui 2014 a fost aprobat un act normativ care prevede posibilitatea transformării acestor datorii în ore de muncă în folosul comunităţii. Autorităţile ploieştene susţin, însă, că legea nu rezolvă deloc problema, lăsându-le în continuare o scăpare datornicilor. „Noi avem posibilitatea să mergem în instanţă şi să cerem acest lucru. Legea a apărut în octombrie 2014, iar de atunci avem 15 dosare la care aşteptăm să se decidă termenele de judecare. Am început cu persoanele care au restanţe fantasmagorice. Totuşi, chiar dacă judecătorul admite cererea noastră, datornicul poate să refuze să muncească. Potrivit legislaţiei europene în materie de drepturile omului, el nu poate fi obligat. Din păcate, nu există nici vreo altă măsură legislativă prin care să-l putem constrânge”, a precizat Simona Dolniceanu, directorul Serviciului Public Finanţe Locale Ploieşti.
Situaţia datornicilor insolvabili nu pică rău doar în statistici, ci îngreunează şi activitatea Primăriei Ploieşti, care este obligată să treacă aceşti bani la capitolul „venituri” în momentul fundamentării bugetului, chiar dacă, în realitate, nu are cum să-i obţină, pentru ca la final de an să apară cu un nivel al încasărilor sub cel estimat, lucru care poate atrage mai departe sancţiuni de la Administraţia Finanţelor Publice.
Specialiştii în domeniu spun că această „chichiţă” prin care un datornic poate să evite munca în folosul comunităţii ar putea fi rezolvată dacă legiuitorul ar prevede şi o pedeapsă privativă de libertate în cazul celor care nu se conformează.
SPFL are şi veşti bune
Situaţia cerşetorilor şi a prostituatelor încarcă o statistică altminteri optimistă, care arată că Serviciul Public Finanţe Locale a reuşit, în ultimii patru ani, să crească în mod constant încasările la bugetul local. Spre exemplu, în cazul contribuabililor persoane fizice, încasările au crescut la impozite pe clădiri de la 11 milioane de lei în 2011 la 14 milioane de lei în 2014, la impozite pe teren de la 2,2 milioane de lei în 2011 la 2,9 anul trecut, iar din impozite auto de la 6,7 milioane de lei la 7,6 milioane de lei.
Pentru persoanele juridice, sumele strânse din impozite pe clădiri au fost de 66,2 milioane de lei anul trecut, faţă de 47,3 milioane de lei în 2011 şi respectiv 6,2 milioane de lei în 2014 faţă de 5,5 milioane de lei în 2011 pentru impozitele pe terenuri, potrivit datelor oficiale prezentate ieri de SPFL. „Împreună cu Direcţia de Patrimoniu a Primăriei, am început să identificăm proprietarii terenurilor nefolosite. Cea mai importantă creştere din 2014 a fost la impozitul pe clădiri pentru persoane juridice. Anul trecut a fost excepţional din acest punct de vedere, pentru că am avut executări pentru nişte sume foarte mari. De la o singură societate am recuperat peste opt milioane de lei. Singura scădere a fost la impozitul auto pentru persoane juridice, având în vedere că în ultimii ani s-a constatat o scădere efectivă a parcului auto, multe societăţi declarându-şi autoturismele la sediile centrale din Bucureşti”, a mai precizat directorul SPFL Ploieşti. În primele trei luni ale acestui an, la ghişeele instituţiei s-au prezentat 103.113 contribuabili, dintre care 88.574 au plătit dările integral, beneficiind de bonificaţia de 10%. La bugetul Ploieştiului s-au colectat, în primul trimestru, 21,9 milioane de lei.
