Violeta Stoica
Profilele genetice ale criminalilor, violatorilor, traficanţilor de droguri şi ale altor categorii de infractori prahoveni care au fost condamnaţi definitiv la închisoare cu executare pentru faptele săvârşite sunt introduse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, care permite anchetatorilor să depisteze mult mai simplu suspecţii în cazul săvârşirii unor infracţiuni, prin intermediul testelor ADN prelevate de la condamnaţii pentru care instanţele de judecată dispun acest lucru.
La Tribunalul Prahova, apar tot mai multe cauze în care se dispune, pe lângă pedeapsa propriu-zisă, şi ca inculpaţilor care ajung să fie condamnaţi definitiv la închisoare pentru anumite fapte penale să le fie prelevate probe biologice în vederea înscrierii datelor în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. Astfel, în cursul acestui an, magistraţii au dispus prelevarea probelor biologice în toate cauzele în care au fost judecate persoane care au săvârşit infracţiuni incluse în lista celor pentru care este obligatorie obţinerea profilului ADN.
Condamnaţii pentru infracţiunile de omor şi tentativă de omor, pruncucidere, incest, viol şi tentativă de viol şi alte fapte săvârşite cu violenţă, dar şi persoanele care au fost trimise în închisoare pentru trafic de droguri ori nerespectarea regimului materiilor explozive sunt incluşi, prin intermediul probelor biologice, potrivit legislaţiei în vigoare, în sistemul naţional care
constituie baza de date genetice judiciare.
Potrivit informaţiilor furnizate de către reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române – Institutul Naţional de Criminalistică, „identificarea autorilor infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 76/2008 se realizează prin compararea profilelor genetice obţinute din urmele biologice ridicate de la locul comiterii infracţiunii cu cele obţinute prin recoltare de la persoanele suspecte în cauză. În Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare se verifică şi se compară profile genetice pentru excluderea persoanelor din cercul de suspecţi şi identificarea autorilor infracţiunilor prevăzute de legea anterior menţionată, precum şi pentru stabilirea identităţii persoanelor – victime ale catastrofelor naturale, ale accidentelor în masă şi ale actelor de terorism. Totodată, cu ajutorul acestui sistem se realizează şi schimbul de informaţii cu alte state în vederea combaterii criminalităţii transfrontaliere, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale aplicabile în domeniu. Beneficiarii datelor existente în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare sunt organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cauze penale, precum şi ţările membre ale Tratatului de la Prüm”.
Potrivit datelor oficiale ale Poliţiei Române, în urma cooperării europene în domeniul criminalisticii, în primele şase luni ale acestui an, 1.158 de persoane au fost identificate ca urmare a unor cereri de asistenţă judiciară dactiloscopică şi 1.160 de rezultate pozitive au fost înregistrate în urma unor verificări de date ADN, ca urmare a schimbului de date între Poliţia Română şi state membre ale Uniunii Europene.
* Probele biologice ale condamnaţilor, prelevate în penitenciar
În cazul persoanelor condamnate pentru infracţiunile stabilite de lege în vederea prelevării de probe biologice, metoda folosită este neinvazivă, prin recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situaţiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feţei. Practic, ceea ce se poate vedea în filme a devenit o realitate şi în România, iar identificarea unor suspecţi este mult mai simplă, în cazul în care există în baza naţională de date „amprentele” genetice ale celor care au fost în spatele gratiilor pentru fapte împotriva vieţii sau integrităţii unor persoane sau pentru alte infracţiuni prevăzute de lege. Prelevarea probelor biologice de la aceste persoane în vederea introducerii profilelor genetice în sistem se realizează în penitenciar de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată. Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Ploieşti, după prelevarea probelor de la deţinuţii care se încadrează în prevederile legii şi pentru care instanţa de judecată a dispus acest lucru, „introducerea profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare ale persoanelor condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, aflate în executarea pedepsei la Penitenciarul Ploieşti, cărora li s-au prelevat probe biologice este de competenţa Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova” şi, până în prezent, în închisoarea din Ploieşti nu au existat cazuri de refuz privind prelevarea probelor biologice.
În prezent, la nivel european, 15 state membre sunt operaţionale cu România pe schimbul automat de date genetice (ADN), respectiv Austria, Bulgaria, Belgia, Cipru, Franţa, Germania, Letonia, Lituania, Olanda, Slovacia, Slovenia, Spania, Polonia, Estonia şi Ungaria.
