D. Constantin
În ultimii trei ani, numărul prahovenilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă a scăzut cu peste 3.000 de persoane, semn că economia locală a început, treptat-treptat, să-şi revină după criza puternică declanşată în 2009. Astfel, la sfârşitul lunii trecute, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Prahova existau 15.440 de persoane fără o sursă certă de venit, comparativ cu 18.458 de şomeri înregistraţi la data de 30 aprilie 2011.
Peste 70 la sută dintre şomerii actuali îşi au domiciliul în mediul rural. La fel ca şi în lunile anterioare, absolvenţii de învăţământ gimnazial şi profesional au cele mai mici şanse să-şi găsească un loc de muncă, în această delicată situaţie aflându-se, luna trecută, 11.717 persoane. De cealaltă parte, absolvenţii de studii superioare sunt cei mai norocoşi, în sensul că doar 969 dintre aceştia nu au reuşit, până în momentul de faţă, să se angajeze undeva.
Indiferent însă de nivelul de instruire, mulţi dintre şomerii prahoveni sunt constrânşi să muncească la negru, pentru a-şi putea asigura cele necesare traiului zilnic. Fenomen care se întâmplă nu doar la noi, ci şi în alte ţări. Totuşi, conform unui recent sondaj, efectuat în toate ţările membre ale Uniunii Europene, peste 7 la sută dintre salariaţii din România chestionaţi au recunoscut că lucrează fără a avea contract individual de muncă, în condiţiile în care media europeană este de doar 3 la sută. Potrivit experţilor Uniunii Europene, consecinţele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuşi la condiţii de lucru adesea periculoase şi la câştiguri cu mult sub cele reale, ci şi faptul că acest fenomen privează guvernele ţărilor în cauză de venituri suplimentare şi subminează sistemele de protecţie socială.
