În anul anterior, pe drumurile din ţara noastră au fost înregistrate 92 de decese raportate la un milion de persoane. Deşi, comparativ cu 2012, rata accidentelor rutiere mortale a scăzut cu circa 9 la sută, în anul trecut, România figurează, din păcate, pe primul loc în Europa la acest capitol, conform declaraţiei făcute presei de Siim Kalas, comisarul european pentru Transporturi. Din nefericire, la acest trist bilanţ a contribuit, într-o anumită măsură, şi Prahova, judeţ în care, în anul precedent, au fost înregistrate 976 de accidente de circulaţie soldate cu 77 de persoane decedate şi alte 342 de persoane rănite grav. Comparativ cu 2012, numărul deceselor a crescut cu şase persoane, iar al celor rănite grav, cu 37.
În topul ţărilor cu cel mai mare număr de accidente rutiere mortale, produse în anul precedent, România este urmată de Polonia şi Luxemburg (câte 87 de decese la un milion de persoane, fiecare), Letonia şi Croaţia (câte 86 de decese), Lituania (85 de decese), Bulgaria (82 de decese) şi Grecia (81 de decese). Anul trecut, în Uniunea Europeană au avut loc, în medie, 52 de decese rutiere raportate la un milion de locuitori. Marea Britanie, Suedia, Danemarca şi Olanda figurează printre ţările cu cel mai scăzut număr de persoane decedate ca urmare a nerespectării legislaţiei în domeniul circulaţiei rutiere, respectiv circa 30 de morţi la un milion de locuitori.
În opinia comisarului european pentru Transporturi, anul trecut a fost al doilea an consecutiv în care s-a înregistrat o scădere semnificativă (respectiv cu 8 la sută) a numărului persoanelor care şi-au pierdut viaţa pe şoselele Europei. “Acest lucru înseamnă că UE se află, în momentul de faţă, într-o poziţie avantajoasă în vederea atingerii obiectivului strategic de reducere la jumătate a numărului deceselor rutiere între 2010 – 2020. Prin scăderea cu 17 la sută a numărului de accidente rutiere soldate cu decese, începând cu 2010, au fost salvate aproximativ 9.000 de vieţi”, a adăugat oficialul european. Cu toate acestea, Siim Kalas este de părere că progresele înregistrate, în ultimii ani, de către statele europene, la acest capitol, nu sunt suficiente, fiind imperios necesară luarea unor măsuri privind “îmbunătăţirea infrastructurii, a performanţelor tehnice ale autovehiculelor, precum şi a comportamentului tuturor participanţilor la traficul rutier”.
D. CONSTANTIN
