Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) au demarat o serie de videoconferinţe, prin intermediul cărora se doreşte informarea opiniei publice, a profesioniştilor din sănătate şi a tuturor factorilor implicaţi asupra noilor reglementări din domeniul medical care ar trebui adoptate în primul trimestru din 2014 şi care acum sunt în stadiul de proiect, acestea fiind postate şi pe site-ul instituţiei pentru dezbatere publică. O primă astfel de informare a avut loc pe 14 ianuarie, la care au avut acces doar reprezentanţii din sistemul sanitar, în cadrul acesteia discutându-se principalele aspecte privind cele trei pachete de servicii medicale. Pe 16 ianuarie, în cadrul altei videoconferinţe, a fost pusă în discuţie asistenţa medicală primară, de data aceasta având acces şi presa la o parte din prezentare, urmând ca astfel de informări să mai aibă loc şi în zilele următoare, până pe data de 27 ianuarie, inclusiv. În cadrul videoconferinţei de pe 16 ianuarie, ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu a ţinut să precizeze, de la început, faptul că ,,bugetul pe care România îl acordă sănătăţii nu poate rezolva toate solicitările, dar, în acelaşi timp, a dat asigurări că toate persoanele vor beneficia de serviciile medicale de care au nevoie, fără a exista riscul să fie pusă în pericol viaţa cuiva’’. Totodată, ministrul de resort a subliniat că toate prevederile incluse în proiect pot fi îmbunătăţite, ţinând cont de două aspecte importante: cheltuirea cu responsabilitate a banului public şi acordarea unei atenţii deosebite prevenţiei, cu efect pe termen lung. Principalele noutăţi privind asistenţa medicală primară se referă la faptul că, în noul pachet de bază, va fi inclusă şi prevenţia, care nu se regăsea până acum. Astfel, pentru cetăţenii asiguraţi, se prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani, şi o dată pe an pentru cei de peste 40 de ani. În cadrul acestor consultaţii cu rol de prevenţie intră atât examinarea propriu-zisă, cât şi un set de investigaţii la frecvenţa recomandată pentru grupa de vârstă şi sex. Totodată, se doreşte introducerea unor consultaţii speciale pentru riscurile şi problemele de sănătate cu cel mai mare impact asupra populaţiei, respectiv riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip II, boală cronică respiratorie obstructivă, depresie şi tulburări de creştere şi dezvoltare la copil. Pachetul de bază nu limitează însă numărul de prezentări la medicul de familie pentru probleme de sănătate noi sau pentru agravarea unor probleme mai vechi. Medicul de familie consultă pacientul (1-3 consultaţii, în funcţie de caz) şi îi prescrie un tratament, iar la nevoie îl trimite să facă analizele care se impun (1-6 analize). Totodată, medicul de familie ar putea să realizeze şi servicii adiţionale pentru pacienţii înscrişi pe propria listă, respectiv intepretare EKG, interpretare ecografie, însă numai dacă există dotarea corespunzătoare, iar medicul are o competenţă certificată în acest sens. Pentru cetăţenii neasiguraţi, noul pachet minimal include asistenţă medicală de urgenţă, planning familial, monitorizare gravide şi lehuze, precum şi consultaţii pentru cazuri acute. În acest context, preşedintele Colegiului Medicilor Prahova, dr. Simona Schnelbach, ne-a făcut unele precizări: ,,Deocamdată, vorbim doar despre un proiect de hotărâre de Guvern care nu are normele de aplicare. De aceea, multe dintre lucrurile detaliate în proiect sunt generice, iar partea tehnică punctuală nu este încă lămurită. Asociaţiile profesionale ale medicilor vor participa la elaborarea normelor şi, atunci, cu siguranţă, multe semne de întrebare şi probleme vor fi lămurite. Ca să putem realiza în plus partea de prevenţie de pildă, trebuie în primul rând ca birocraţia să fie mult redusă, indiferent dacă vorbim despre raportare în format pe hârtie sau electronic. Chiar voi propune ca pentru prevenţie să fie alocat un alt timp de lucru, şi chiar să se realizeze în baza unui alt contract de servicii, sigur asta şi în funcţie de ceea ce se are în vedere atunci când se discută despre prevenţie, adică dacă aceasta va fi alcătuită în baza unei evaluări limitative sau mai stufoase. În alte sisteme de sănătate, de exemplu ,,mama şi copilul’’ ţine de activitatea unei echipe care se numeşte ginecolog şi pediatru, separat de medicul de familie. Este evident că e nevoie de o legislaţie mai stabilă, mai bine pusă la punct.’’ De notat ar mai fi că printre propunerile discutate la videoconferinţa la care ne-am referit s-au numărat şi acelea referitoare la introducerea unor sancţiuni împotriva asiguraţilor care nu se vor prezenta la controlul periodic preventiv, precum şi realizarea acestor controale în funcţie de data naşterii.
C.D.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR