La Băile de la Valea Stelii (Ţintea, Băicoi) nu se duc oamenii pe care-i dau banii afară din casă. În parcarea din faţa locului nu vor fi văzute Nissanuri sau Chevrolete, ci, mai degrabă, Dacii 1300 cu numere de Dâmboviţa sau Buzău ori Prahova. De aceea, probabil, preţul de 8 lei pe zi de tratament nu poate părea nici mult, nici puţin. Este doar un preţ pus pe sănătate.
Venite la nămol pentru afecţiuni reumatismale- spondiloză, artroze, luxaţii – afecţiuni periferice ş.a.m.d., persoanele care se îngrijesc cu consecvenţă de sănătate pot beneficia de reducere prin abonament – 64 de lei costă un bilet pentru zece zile. Astfel, un ploieştean – sâcâit de reumatism sau sufocat de zăduful oraşului – plăteşte cinci lei – preţul unui dus cu microbuzul, alţi cinci lei – întoarcerea, şi 8 lei – biletul de intrare la băi. Pentru întârziaţii de după-amiază, se fac reduceri – numai cinci lei intrarea. O zi de tratament: 15-18 lei. La Valea Stelii – Ţintea, urmele de nămol nu pier cu una, cu două, chiar dacă sunt duşuri cu apă dulce special amenajate. De fapt, ăsta-i şi schepsisul – să stai cât mai mult cu noroiul şi sarea pe tine, să-ţi intre în piele şi-n oase. Numai aşa se zice că ai mai multe şanse de însănătoşire. De-aia unii localnici dau înapoi când vine vorba să închirieze cuiva o cameră pentru o săptămână, două. Se strică aerul, intră mirosul în cerceafuri şi-n saltele !
După ungerea cu nămolul special scos de pe fundul unuia dintre lacuri, potrivit recomandărilor scrise pe o tablă, bălăceala în lacul cu noroi trebuie să fie de maximum 15 minute – în prima zi, durată ce poate fi crescută cu câteva minute în zilele următoare. Acolo, în noroiul propriu- zis (foto 1), de regulă se stă mai mult timp, în care se bate apa-n piuă despre politică şi fotbal. Mai pe la începutul verii s- a discutat intens şi despre învăţământ. Procedura presupune şi o altă operaţie– băgatul pielii la saramură. Adică scufundarea în lacul cu apă sărată (foto 2). Mulţi – care nu s-au scufundat în viaţa lor – îşi descoperă veleităţile de înotători în apa supersărată. Alţii, într-o câinească de baltă, dau din mâini şi din picioare, chipurile înotând. Îi ghiceşti după grimasa afişată pe faţă, de la efort. La ieşirea din ştrand, pielea crapă de sare, mai întâi. După aceea, eventual, de sănătate. Rezultatele sunt aşteptate pentru la iarnă. Cândva, pe malul lacurilor de la Valea Stelii a fost un restaurant. A ars în primăvara lui 2012, iar gura lumii zice că asta a fost mâna concurenţei. De asemenea, în zonă sunt amenajate şi grătare, însă, de regulă, se mănâncă din pachet, pe iarba din împrejurimi. Înghiţirea dumicaţilor pe maluri aduce aminte, celor cam de vârsta a doua, de vremurile în care, până în ‘89, prin parcuri, îşi potoleau foamea cu parizer şi pâine franzelă “Turist”, sătenii veniţi în Ploieşti să cumpere odraslelor haine, pantofi şi rechizite pentru începutul şcolii, la 15 septembrie…
Zilnic, aproximativ o mie de oameni se tratează în nămolul şi apa sărată de la Valea Stelii. Oameni a căror principală grijă pare a fi achitarea, la timp, a impozitelor, facturilor la utilităţi. Uneori, mai este zărită şi ceva lume bună – câte un fost director la IJTL, un fost şef pe la personal la IFET, un fost inginer şef ş.a.m.d. În fapt, parada “ vipurilor” la Valea Stelii garantează, pentru unii, chiar reuşita tratamentului. De aici, totuşi, şi până la legendele ţesute în jurul binefacerilor nămolului este cale lungă. Astfel, nici cei mai optimişti “pacienţi” nu cred în povestea vehiculată în vara asta, cu americanul olog care a traversat Oceanul pentru a se scălda în noroiul de la Valea Stelii, iar după două săptămâni de înnămolire a plecat dansând charleston! Şi, evident, superoptimiştii sunt în aşteptarea dezvăluirilor că primele forme de viaţă au apărut la Valea Stelii ! Totul este o chestiune de marketing; un reportăjel de trei minute la oră de maximă audienţă la un post naţional de televiziune ar creşte ratingul băilor de la Valea Stelii cu încă câteva sute de persoane.
Seara, pe la orele 18 – 19, microbuzele duc înapoi, la Ploieşti sau în alte zone, speranţe de însănătoşire, de întinerire, de înfrumuseţare. De multe altele…
Până la urmă, sănătatea contează, nu ?
Fl. TĂNĂSESCU