• „Birjarii n-au voie a fuma cand sunt in mers cu musterii, iar cei prinsi pe capra beti se vor aresta”

La finalul lunii anterioare, in judetul nostru existau 255.215 posesori de permise de conducere auto, cu 5.243 mai multi decat in perioada similara a anului trecut, fapt care situeaza Prahova intre primele 4-5 judete ale tarii. Foarte putini dintre acestia stiu, probabil, ca pentru prima data au fost prevazute norme referitoare la forma permisului de conducere pe 11 octombrie 1913, adica acum 99 de ani, prin publicarea in Monitorul Oficial a „Regulamentului pentru circulatiunea autovehiculelor”. De aici si declararea, in mod oficial, a zilei de 11 octombrie drept „Ziua permisului de conducere romanesc”.
Cu acest prilej, Directia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a editat o interesanta brosura, incluzand reglementarile juridice aparute, de-a lungul timpului, referitoare la circulatia pe drumurile publice. Astfel, primul pas a fost facut in 1859, cand a fost editat primul regulament intitulat ” Ordonanta pentru reglementarea trasurilor in Bucuresti”. Acesta prevedea ca birjarii nu aveau voie sa circule „decat la pas, sa nu stropeasca pietonii si sa se deplaseze cu multa atentie prin locurile stramte”. Ulterior, pe
9 aprilie 1868, Consiliul comunal al Capitalei a votat „Regulamentul pentru trasurile de piata din Bucuresti”, care prevedea printre altele: „nimeni nu e volnic a conduce trasura fara livret; trasurile sa fie curate si de buna stare, iar hrana cailor sa fie: fan, ovaz si orz, caci orice trasura cu cai in stare de slabire se va opri d-a mai circula; birjarii n-au voie a fuma cand sunt in mers cu musterii, iar cei prinsi pe capra beti se vor aresta; toate trasurile vor avea, noaptea, felinare aprinse”.
De asemenea, actul normativ mentionat mai prevedea ca „nu va putea tine haturile in mana decat acela care va avea asupra sa un act semnat de notabilii suburbiei si de starostele respectiv (…); vor fi imbracati curat cu uniforma, sapca cu doua trese, surtuc lung, pana din jos de genunchi, cu doua randuri de nasturi galbeni”. Preocupari pentru buna organizare a deplasarii vehiculelor au avut nu doar reprezentantii administratiei Bucurestilor, ci si cele ale unor orase de provincie. Insa, primele masuri referitoare la obligativitatea sustinerii unui examen, pentru obtinerea brevetului de sofer, au fost luate tot de catre Prefectura de Politie din Bucuresti, in 1908, ca urmare a „cresterii numarului de autovehicule la impresionanta cifra de 138”. Primele cursuri de pregatire a celor care doreau permis de conducere au fost organizate in 1911, prima promotie avand 12 elevi care la final au primit brevetul de conducere.
Examenul a constat, din cate am aflat, intr-o proba de viteza pe sosea si una de franare instantanee, in momentul in care examinatorul arunca in fata automobilului aflat in plina viteza un sac umplut cu paie.

Dumitru CONSTANTIN