Uniunea Europeana si Consiliul Europei considera “inumana” pedeapsa cu moartea si pledeaza pentru abolirea acesteia, cu prilejul marcarii, ieri, a Zilei mondiale impotriva pedepsei cu moartea, scrie Agerpres, citand Efe si El Mundo. Inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate, Catherine Ashton, si secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, subliniaza intr-un comunicat ca acest tip de condamnare “constituie o incalcare a demnitatii umane”. “In Europa, stim din experienta ca nu impiedica escaladarea crimelor si nu face dreptate victimelor acestor crime”, afirma oficialii europeni, care subliniaza ca daca o executie este “rezultatul unei erori judiciare, de care niciun sistem juridic nu se poate considera ferit, se pierde o viata in mod iremediabil”. Catherine Ashton si Thorbjorn Jagland isi exprima satisfactia ca din 1997 nu au mai existat executii in nicio tara membra a UE sau a Consiliului Europei si condamna astfel de sentinte in Belarus, “singura tara europeana care mai aplica pedeapsa capitala”: “Ne bucura toate recentele rezolutii ale Natiunilor Unite cu privire la un moratoriu in privinta recurgerii la pedeapsa cu moartea in perspectiva abolirii ei complete, care au fost sprijinite de o ampla coalitie de state din toate partile lumii”, arata cei doi oficiali.
Catherine Ashton si Thorbjorn Jagland estimeaza ca “sprijinul tot mai mare fata de rezolutiile Natiunilor Unite in acest domeniu in 2007, 2008 si 2010 confirma ca tendinta de opunere fata de pedeapsa cu moartea castiga teren pe plan mondial”.
Ei isi exprima satisfactia fata de faptul ca, intre 1993 si 2009, numarul tarilor care au abolit aceasta pedeapsa a urcat de la 55 la 97, dar subliniaza ca nu poate fi ignorat faptul ca mai sunt inca 58 de tari pe plan mondial care o aplica.
Rusia, constransa sa apeleze la ajutorul chinezilor pentru a produce aparatura moderna
Kommersant a aflat ca in cadrul vizitei premierului rus Vladimir Putin in China, deplasare care a inceput ieri, Moscova si Beijing vor semna un memorandum de colaborare in domeniul modernizarii. Acest document va fi un analog „Parteneriarului pentru modernizare” incheiat de Rusia cu Uniunea Europeana. Potrivit expertilor, Rusia este constransa sa apeleze la ajutorul Chinei, pentru ca, din cauza costurilor uriase, nu este in stare sa produca aparatura inalt tehnologizata de care are nevoie. „Acest program este un raspuns la programul Parteriat pentru modernizare, care exista in relatiile dintre Rusia si UE”, au declarat pentru Kommersant surse ale Ministerului rus de externe. „Chinezii ne propun de mult crearea unui asemenea program. Am gasit ideea absolut oportuna”. Pana acum, Rusia a privit drept sursa pentru tehnologii avansate pentru modernizarea economiei sale exclusiv tarile UE si SUA, succesele Chinei in domeniu fiind interpretate sceptic. Intre timp insa, lucrurile s-au schimbat.
Expertii sunt convinsi ca ramanerea in urma a Rusiei pe linie de tehnologizare nu este un rezultat al nivelului scazut de dezvoltare al acestui sector de activitate, ci al incapacitatii ei de a aplica in practica realizarile sale. „Noi continuam sa detinem tehnologii mai avansate decat chinezii. Dar nu suntem in stare sa oferim economiei reale aceste tehnologii din cauza cheltuielilor ridicate de implementare: sa nu uitam ca multe intreprinderi dispun de instalatii ajunse intr-un grad avansat de uzura. Si nici sa concuram cu chinezii pe linie de productie nu putem”, a explicat Mihail Korpov, decan al Institutului pentru tarile Asiei si Africii. El crede ca pentru Rusia cea mai buna varianta este lansarea unor linii de productie in China dupa proiecte rusesti. „Este vorba despre folosirea potentialului stiintific al Rusiei si de posibilitatea bazei industriale a Chinei pentru crearea de marfuri cu care sa iesim pe pietele din terte tari”, au adaugat analistii.
