Chiar daca au trecut mai bine de 30 de ani de la producerea cutremurului din 4 martie 1977, de fiecare data cand se produce un nou seism, chiar si de intensitate mai mica, gandul romanilor se duce tot la acea data. Sunt amintiri cutremuratoare, tragice in unele cazuri pentru ca bilantul cutremurului de-atunci – ramas, in continuare, cel mai de amploare inregistrat pe teritoriul tarii noastre – a fost unul cu adevarat trist: peste 1.500 de victime omenesti, peste 11.000 de accidentati, aproape 33.000 de locuinte prabusite si alte zeci de mii avariate, aproape 800 de unitati economice afectate, 35.000 de familii ramase fara adapost, distrugeri insemnate inregistrandu-se inclusiv in Prahova. Fata de alti ani, insa, in 2011, rememorarea, in luna martie, a efectelor acelui seism a facut ca, numai dupa 10 zile, sa capete un impact si mai puternic din cauza cutremurului din Japonia, din 14 martie, considerat unul dintre cele mai puternice din lume. Cum de la o zi la alta se vad si mai clar efectele devastatoare ale acestei catastrofe naturale, firesc, romanii se intreaba ce s-ar putea intampla daca asa ceva s-ar putea produce si in tara noastra. Multi nici nu au puterea sa-si inchipuie, limitandu-se doar sa spuna: “Dumnezeu sa ne apare!”.
In acest context, am dorit sa vedem in ce masura, in Ploiesti, dar si in judet, problema imobilelor afectate de seism se afla in atentia autoritatilor, mai ales ale celor locale, daca exista o evidenta a blocurilor care au fost incadrate in clasa I de risc seismic – considerat cel mai ridicat – daca exista un plan care vizeaza consolidarea, daca administratiile locale sunt pregatite sa gestioneze activitatea in cazul in care s-ar produce o situatie de urgenta. In incercarea de a gasi un raspuns la aceste intrebari, trebuie sa mentionam ca, de exemplu, din partea Primariei Ploiesti ne-am confruntat cu aceeasi lipsa de transparenta cu care, de fapt, ne-a obisnuit, in ultima perioada, aceasta institutie. Stiind ca municipalitatea are intocmita o lista cu imobilele pentru care s-au solicitat fonduri in vederea realizarii expertizei tehnice, in momentul in care am dorit sa purtam un dialog cu reprezentantii Directiei Tehnic Investitii din cadrul Primariei Ploiesti, pentru a afla mai multe amanunte pe aceasta tema, am fost refuzati, fiindu-ne transmisa rugamintea de a ne adresa in scris, in baza Legii accesului la informatiile de interes public. Pentru ca din alte surse am intrat in posesia acestei liste, n-o sa mai intrebam, in scris, municipalitatea, in ce masura si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege de a face inventarul imobilelor afectate de cutremur. Cat priveste in ce masura ar putea fi pregatita sa faca fata gestionarii unei situatii cu adevarat de urgenta, un posibil raspuns l-am aflat inca de anul trecut, cand Serviciul de protectie civila subordonat Primariei Ploiesti a testat capacitatea angajatilor din Palatul Administrativ Prahova de a actiona intr-o situatie de urgenta pe tema…tornadelor si cand unul dintre cei care aveau rolul de brancardier a fost incaltat cu…papuci!
Poate, totusi, raspunsurile la intrebarile de mai sus vor fi date de primarul Ploiestiului, Andrei Volosevici, dupa ce senatorul Iulian Badescu i-a adresat o interpelare pe aceasta tema. Subliniind ca “ situatia dramatica din Japonia ne reaminteste faptul ca, din nefericire, si Romania este situata intr-o arie geografica in care este oricand posibila producerea unor miscari seismice devastatoare”, si ca “nu ne dorim sa incercam experienta unei noi catastrofe de proportii”, senatorul Iulian Badescu asteapta de la primarul Andrei Volosevici un raspuns public la urmatoarele intrebari:” Este pregatita institutia pe care o conduceti sa faca fata unei eventuale situatii de acest gen? Exista, la nivelul structurilor administrative pe care le aveti in subordine, o lista a cladirilor expuse unui risc seismic ridicat? Exista un plan de consolidare a acestor cladiri? Cate dintre aceste cladiri vor fi consolidate in 2011? Exista un plan de masuri specifice de interventie pentru limitarea efectelor unei calamitati naturale de proportii? Ce masuri specifice de interventie sunt prevazute in cazul in care (si) instalatiile rafinariilor din Ploiesti vor fi calamitate?”
Mii de apartamente in blocuri care stau sa cada
Revenind la blocurile afectate de cutremur, trebuie sa mentionam ca, intre anii 1995-2000, in Prahova au fost expertizate din punct de vedere tehnic mai multe imobile. Ca urmare, 24 de blocuri – cu peste 1.000 de apartamente- au fost incadrate in clasa I de risc seismic, in conformitate cu prevederile legale pe acestea fiind montate celebrele buline rosii. Dintre cele 24 de blocuri, cele mai multe -18 – sunt pe teritoriul municipiului Ploiesti, 2 la Campina, si alte doua – la Boldesti-Scaeni. In anul 2007, insa, s-a intocmit un nou document, care cuprindea listele de prioritati, si estimarea cheltuielilor pentru realizarea de noi expertize tehnice pentru constructiile cu destinatia de locuinta. In lista figurau 52 de blocuri din Ploiesti, insumand 5.900 de apartamente. Dupa cum am aflat de la Nicolae Oprescu, directorul Inspectoratului in Constructii Prahova, realizarea acestor expertize tehnice reprezinta primul pas in intregul proces de punere in siguranta al unei constructii care a avut de suferit, de-a lungul anilor, din cauza seismelor, in cele mai multe cazuri, chiar daca exista buna intentie de se pune in aplicare acest plan, intentiile oprindu-se, din pacate, doar la acesta prima etapa. “Desi s-au facut expertizele tehnice la blocurile care sunt afectate de seism, trebuie realizate si proiectele in baza carora sa se execute lucrarile de consolidare. Or, avand in vedere ca in aceste ultime cazuri este vorba despre bani, si sunt implicate asociatiile de proprietari, respectiv propretarii acestor imobile, demersurile se opresc aici,oamenii neavand resurse financiare. Numai ca locatarii acestor imobile trebuie sa constientizeze faptul ca, in calitatea lor de proprietari, trebuie sa faca totusi ceva pentru a-si pune in siguranta propriile locuinte, mai ales ca exista si legislatie in domeniu care vizeaza acest lucru”.
In Ploiesti, de pilda, dintre toate blocurile cu probleme, doar unul singur – Blocul A 7 de pe strada Cibinului – a fost consolidat, proprietarii celor 60 de apartamente urmand sa inapoieze statului, in 25 de ani, fondurile cu care li s-au consolidat locuintele.
Asa cum mentionam mai sus, pentru anul acesta, la nivel judetean au fost intocmite noi documente in baza carora au fost solicitate fonduri, de la Bucuresti, pentru efectuarea de expertize tehnice. Lista curprinde 56 de blocuri din Ploiesti si 19 – din Campina, numarul total al apartamentelor fiind de 4.044, iar estimarea tuturor cheltuielilor ridicandu-se la suma de 3.203.000 de lei. Dintre blocurile din Ploiesti– majoritatea construite intre anii 1962- 1964- cele mai multe sunt pe strazile Lacramioarelor, Romanitei, Cameliei, Mihai Eminescu, Constantin Brezeanu, Vasile Milea, Soseaua Vestului; iar in cazul municipiului Campina – pe strazile Mihai Eminescu, Orizontului, Carol I, B.P. Hasdeu. In eventualitatea in care de la Bucuresti se vor obtine fondurile solicitate pentru efectuarea expertizelor tehnice, asta nu va insemna decat faptul ca pe lista celebrelor blocuri cu bulina rosie se vor mai adauga si altele.
De la directorul Nicolae Oprescu am mai aflat ca efectuarea de controale privind respectarea reglementarilor in domeniul sigurantei in constructii, in cazul proprietarilor de imobile, reprezinta o prioritate. Mai mult, a fost extinsa tematica de control, incluzand si diverse obiective economice considerate ca prezentand diverse riscuri. De pilda, anul trecut, rafinariilor aflate pe teritoriul judetului li s-au impus efectuarea de expertize tehnice, care sa fie urmate, acolo unde se impune, si de lucrari de consolidare. De asemenea, in urma unui control efectuat la sediile cooperatiilor de consum din mai multe localitati din Prahova, proprietarii cladirilor s-au ales cu amenzi pentru ca nu au respectat obligatiile de intretinere a constructiilor.
Nicoleta DUMITRESCU
