FMI are suficiente resurse pentru a ajuta tarile aflate in criza
Fondul Monetar International (FMI) are o pozitie financiara puternica si dispune de suficiente resurse pentru a ajuta statele membre care au nevoie de sprijin, in conditiile amplificarii crizei datoriilor suverane din zona euro. Fondul a salutat totodata masurile anuntate joi de Banca Centrala Europeana (BCE), de a mentine programul de furnizare nelimitata de lichiditati bancilor, a declarat purtatoarea de cuvant a FMI, Caroline Atkinson. “Declaratiile si masurile anuntate astazi confirma ca BCE este pregatita sa ia masurile necesare mentinerii stabilitatii financiare in zona euro”, a spus Atkinson. Ea a aratat ca directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, va vizita Grecia pe 7 decembrie, pentru discutii cu autoritatile. Este pentru prima oara cand seful Fondului va merge in aceasta tara, dupa acordul UE-FMI de 110 miliarde de euro din luna mai, de sustinere a statului elen. Strauss-Kahn se va adresa totodata, pe 4 decembrie, la Bruxelles, unei organizatii a parlamentarilor europeni, inaintea unei intalniri cu ministrii de Finante din Eurogroup, pentru a discuta despre evaluarea economica a zonei euro pe sase luni, de catre FMI. Strauss-Kahn a declarat, joi, in India, ca unele economii europene “nu sunt departe de marginea prapastiei si trebuie sa isi consolideze bugetele”. Seful FMI crede totusi ca situatia din Europa va fi adusa sub control prin masuri europene, a spus Atkinson. Ea a reiterat ca niciun alt stat european, pe langa Grecia si Irlanda, nu a solicitat asistenta financiara din partea FMI, sau alt tip de sprijin. Un oficial american a declarat, miercuri, ca SUA sunt pregatite sa sprijine extinderea facilitatii europene de stabilitate financiara, printr-o contributie suplimentara la FMI. Astfel, ar fi largit fondul de 750 miliarde de euro UE/FMI destinat combaterii crizelor.
2010, intre anii cei mai fierbinti din istorie
Anul 2010 este “aproape sigur”, printre cei mai fierbinti trei ani inregistrati vreodata, si deceniul 2001-2010 este fara indoiala perioada cu cele mai mari temperaturi, a anuntat Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM), la conferinta climatica de la Cancun, in Mexic. In primele zece luni ale acestui an, temperaturile au ajuns la un nivel aproape record, a declarat secretarul general al agentiei ONU, Michel Jarraud. Totusi, lunile noiembrie si decembrie, ale caror date vor fi analizate la inceputul anului 2011, ar trebui sa aiba temperaturi usor mai scazute decat in mod normal. Dar, exista o “mare probabilitate”, ca 2010 sa fi fost cel mai cald an inregistrat vreodata de cand se fac masuratori din anul 1850, a spus Jarraud. Pana acum, primii doi ani cu temperaturi record au fost 1998 si 2005, iar 2010 va fi exact la fel, a adaugat Jarraud. Actuala rabufnire a iernii in Europa face ca 2010 sa fie cel mai rece an de pe continent din 1996, dar asta “nu influenteaza media globala”, spune seful OMM. Anul 2010 a fost marcat de doua evenimente meteorologice extreme: un val de canicula in Rusia, in timpul careia s-a masurat o temperatura record de 38,2 grade Celsius la Moscova, si inundatiile catastrofale din Pakistan. La un an dupa esecul summitului privind clima de la Copenhaga, delegati din 193 de tari s-au adunat incepand de luni in statiunea Cancun, din Mexic, pentru a incerca sa deblocheze negocierile privind lupta impotriva incalzirii globale. Conferinta ONU privind schimbarile climatice, care se va desfasura pana la 10 decembrie, va culmina cu o intalnire de trei zile a ministrilor Mediului din tarile participante.
Statele OSCE au esuat in negocierea unui plan de cooperare
Cele 56 de tari din cadrul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), reunite in Kazahstan la primul lor summit dupa 11 ani, nu au reusit sa adopte un plan de actiune pentru consolidarea acestei organizatii a carei influenta este in declin. Statele membre au adoptat doar “Declaratia de la Astana”, dar continutul sau nu a fost inca difuzat, a anuntat presedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev. Documentul reafirma principiile OSCE, o organizatie formata in 1973, in timpul Razboiului Rece. Reprezentanta europeana a subliniat ca UE continua sa recunoasca “suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei”, una dintre problemele fierbinti ale summitului de la Astana, capitala Kazahstanului. Intalnirea a avut loc miercuri si joi, in prezenta presedintelui rus, Dmitri Medvedev, a secretarului de stat, Hillary Clinton, a premierului francez Francois Fillon, si a cancelarului german Angela Merkel. Rusia a avertizat ca se va opune oricarui document recunoscand integritatea teritoriala a Georgiei, in timp ce Moscova a recunoscut independenta celor doua regiuni separatiste georgiene, in urma razboiului din august 2008. Canada si-a exprimat, la randul sau, “regretul ca nu a fost posibil un consens privind conflictele inghetate” din spatiul fostei URSS, respectiv, dosarul georgian, separatismul din Transnistria, regiune prorusa din Republica Moldova, si conflictul azero-armean pe tema regiunii Nagorno-Karabah.
