Premierul Greciei, Georges Papandreou, a remaniat Guvernul actual pentru a-l consolida in vederea relansarii economice a tarii, a anuntat purtatorul de cuvant al acestuia, Georges Petalotis. Papandreou si-a largit echipa, refacand si redistribuind ministerele, la doar un an de la preluarea functiei. Astfel, Grecia are astazi 17 ministri, in loc de cei 36 de pana acum, urmarind consolidarea sectoarelor-cheie prin instalarea de secretari de stat si adjuncti de ministru. Printre putinii care si-au pastrat postul se numara Ministrul Finantelor Georges Papaconstantinou, care a fost insarcinat cu redresarea economica a tarii. Un alt pilon important al Guvernului grec, Michalis Chryssohoidis a fost schimbat de la conducerea Protectiei Cetateanului, in subordinea politiei la Ministerul Economiei si Competitivitatii. De asemenea, la solicitarea armatorilor greci, Ministerul Afacerilor Maritime a fost reinfiintat si atribuit ministrului Iannis Diamantidis. Grecia este un stat extrem de indatorat, care s-a angajat la aceasta redresare, in schimbul salvarii sale de la faliment, printr-un imprumut de 110 miliarde de euro de la Uniunea Europeana (UE) si Fondul Monetar International (FMI).
Cutremurul din Noua Zeelanda a deplasat o parte a Pamantului
Seismul cu magnitudinea de 7 pe scara Richter, produs recent in Noua Zeelanda, a provocat deplasarea unei parti a Pamantului cu peste trei metri. Fenomenul a fost provocat de o coliziune continua intre placa tectonica pacifica si cea australiana, a afirmat profesorul Mark Quigley, de la Canterbury University. “O parte a Pamantului s-a deplasat spre dreapta cu pana la 3,3 metri si in unele locuri a fost impinsa in sus”, a spus el. “Am vazut doua case care au fost rupte complet in doua de cutremur”, a continuat el. Ultimul cutremur major inregistrat in Noua Zeelanda s-a produs in 16 iulie, anul trecut. Acesta a provocat deplasarea extremitatii sudice a tarii cu 30 de centimetri si a apropiat-o, astfel, de Australia.
Depresivii si sinucigasii costa scump Japonia
Concediile luate de persoanele depresive, sinuciderile precum si diversele ajutoare si costuri cu ingrijirile medicale au costat economia nationala a Japoniei un total de 25 de miliarde de euro anul trecut. Din aceasta suma, mai mult de jumatate (17,7 milioane de euro) a reprezentat salariile si veniturile ce nu au putut fi incasate din cauza sinuciderii beneficiarilor si care, in mod evident, nu s-au mai intors in economie. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), rata sinuciderilor in Japonia depasit 25 de persoane la 100.000 de locuitori, aproape dublul mediei mondiale. Japonia se confrunta cu un val de sinucideri din 90’ si pana in prezent. “Exista numeroase cauze pentru sinucidere. Lupta impotriva acestui fenomen ar putea ajuta la construirea unei societati in care suferinta sa fie mai redusa” a declarat premierul Naoto Kan. Intre cauzele acestui fenomen, specialistii includ consecintele dificultatilor economice, prezente din anii ‘90 si erodarea legaturilor de familie
