Ministrii Finantelor din Uniunea Europeana, reprezentantii FMI si sefii marilor banci centrale au elaborat un pachet de interventie de urgenta in valoare de circa 750 miliarde de euro (1.000 miliarde de dolari), menit sa stabilizeze pietele financiare si sa rezolve criza din Grecia. Programul convenit in weekend de liderii lumii financiare, in cadrul unor discutii maraton, este cea mai mare actiune guvernamentala coordonata international de la interventia G20 care a urmat falimentului Lehman Brothers in septembrie 2008. Statele din zona euro vor contribui cu un total de 500 de miliarde de euro, iar FMI cu alte 250 miliarde de euro. Fondurile alocate de partea europeana constau in garantii de 440 miliarde de euro de la statele din zona euro si un instrument european de credit de 60 miliarde de euro. Valoarea uriasa a pachetului a luat prin surprindere analistii financiari, iar moneda euro a crescut cu aproape 2% peste noapte in Asia, bursele din aceasta regiune inregistrand de asemenea avansuri importante. Piata derivatelor de tip credit default swap, instrumente similare unor contracte de asigurari impotriva default-ului (incapacitatii de plata), s-a consolidat dupa anuntarea pachetului, iar indicii futures au anuntat o deschidere in crestere puternica pe bursele europene in sedinta de ieri. Federal Reserve, banca centrala din Statele Unite, a anuntat redeschiderea liniilor de swap monetar cu mai multe banci centrale, pentru a asigura pietele ca exista suficienta lichiditate in dolari pe piata, iar Banca Centrala Europeana a anuntat ca va investi direct in obligatiuni guvernamentale pentru a calma temerile investitorilor. Ministrii Finantelor din statele G7 si G20 au anuntat ca sprijina masurile convenite in weekend la Bruxelles. Totusi, unii observatori s-au aratat sceptici in privinta succesului initiativei. “Prin stabilirea unui fond de 750 miliarde de euro pentru bailout-ul Greciei si ajutorarea altor guverne aflate in dificultate, Germania si alte state europene puternice urmeaza un vis – o moneda europeana unica si unitate larga in Europa – care ar putea sa nu-si gaseasca locul in realitate”, a declarat Peter Morici, profesor la Universitatea Maryland din SUA. Comisarul european pentru economie si politica monetara, Olli Rehn, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca pachetul “dovedeste ca vom apara moneda euro cu orice pret”. Alti analisti considera ca, prin acest nou fond de urgenta, Europa castiga timp sa calmeze pietele obligatiunilor guvernamentale, insa pachetul este vazut drept “inca prea vag ca sa poata fi inteles”. Acordul survine urcarii costurilor datoriei de stat a Greciei la niveluri record, evolutie pusa de ministrul suedez al Finantelor in seama “mentalitatii de haita” a pietelor financiare. Pietele financiare au “pedepsit” si alte state membre ale zonei euro cu datorii mari, precum Portugalia, Spania sau Irlanda, care par sa fie impinse de investitori tot mai aproape de situatia Greciei. Pachetul convenit nu inlocuieste programul de ajutor extern de 110 miliarde de euro obtinut deja de Grecia de la statele zonei euro si FMI in schimbul unor masuri dure de austeritate. Grecia a intrat, la sfarsitul anului trecut, intr-o criza a datoriilor de stat, si se confrunta deja de cateva luni cu cele mai ridicate costuri de credit din istorie. Datoria de stat a Greciei a crescut in 2009 la 115% din PIB (circa 270 miliarde de euro), iar deficitul bugetar s-a plasat la 13,6% din PIB.
SUA, avertizate sa se pregateasca de un Pearl Harbor electronic
SUA ar trebui sa se pregateasca pentru un atac cibernetic ce ar putea provoca distrugere la scara atacului din 11 septembrie in mai putin de 15 minute, avertizeaza un expert in contraterorism. Richard Clarke, fost consilier al lui Bill Clinton si George W. Bush, arata ca lipsa de securitate in cazul unui asemenea atac ar putea conduce la un “Pearl Harbor electronic”. In noua sa carte, Cyber War: The Next National Security Threat (Razboiul Cibernetic: Urmatoarea amenintare la securitatea nationala), Clarke noteaza: “Cel mai mare secret al razboiului informatic ar putea fi ca in timp ce SUA pregatesc ofensiva in razboiul cibernetic, continua politicile ce fac imposibila apararea eficienta in caz de atac informatic.” In cartea sa, autorul sugereaza ca un atac cibernetic ar viza in primul rand reteaua de calculatoare a Pentagonului, inainte de a afecta retelele electrice ale tarii. “Ar putea arunca in aer conducte. Ar putea afecta retelele electrice. Ar putea afecta registrele financiare, astfel incat sa nu mai stim cine ce detinea “. Clarke sustine ca razboiul ar putea fi declansat de un stat inamic al SUA sau de un hacker singuratic. El arata ca desi au fost introduse masuri pentru protejarea retelelor de calculatoare, nu este suficient pentru prevenirea unui atac.
Letonia a iesit din recesiune
Letonia, statul european cel mai grav afectat de criza economica mondiala, a iesit din recesiune in primul trimestru al anului, cand economia a crescut cu 0,3% comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor preliminare oficiale. Economia Letoniei a intrat in recesiune in primul trimestru din 2008.
Economia acestui stat s-a comprimat cu 18,0% in 2009, aceasta fiind cea mai severa contractie din Uniunea Europeana.
