Tarile industrializate sufera de „un blestem” al datoriilor
Tarile industrializate sufera de “un blestem” al datoriilor, iar unele dintre state, precum Japonia, ar putea avea nevoie de 74 de ani pentru a reduce gradul de indatorare la un nivel rezonabil, potrivit unui studiu publicat ieri de Institutul pentru Managementul Dezvoltarii (IMD) din Elvetia. “Deficitele bugetare ating in prezent niveluri maxime si anticipam ca indatorarea medie a statelor din G20 va urca de la 76% din PIB in 2007 la 106% din PIB in 2010″, a avertizat profesorul Stephane Garelli, director al centrului mondial al competitivitatii, al IMD. In studiu se arata ca timpul necesar reducerii indatorarii la nivelul acceptabil de 60% din PIB, potrivit criteriilor de la Maastricht in vigoare in zona euro, difera de la tara la tara. Astfel, Japonia va avea nevoie de 74 de ani, Italia de 50, Portugalia de 27, iar Belgia de 25 de ani. Statele Unite vor atinge acest obiectiv in 2033, Islanda in 2032, Grecia in 2031, iar Franta in 2029. Statele indatorate puternic nu se afla totusi in aceeasi situatie. “Japonia, Italia si Belgia au datorii mari, dar principalii creditori sunt institutii nationale”, a precizat Garelli. In schimb, Grecia si Portugalia sunt datoare in mare parte unor banci straine, care detin 106 miliarde de euro din datoria statului elen si 44 miliarde de euro din a celei portugheze. Cele doua tari, ca si Spania, se afla intr-o criza a datoriilor si sufera si de “problema credibilitatii, in privinta capacitatii de respectare a obligatiilor financiare”. “Conteaza nu doar marimea datoriei publice, in termeni absoluti, ci si timpul necesar achitarii”, a explicat profesorul care considera ca tarile puternic indatorate risca o scadere semnificativa a competitivitatii. Pe 10 mai, liderii din Uniunea Europeana au aprobat, impreuna cu FMI, un plan de sprijinire a statelor cu probleme financiare din zona euro, in valoare de 750 de miliarde de euro, pentru a calma temerile privind riscul extinderii crizei datoriilor din Grecia in Spania si Portugalia.
Liderii „camasilor rosii” s-au predat
In Thailanda, liderii “camasilor rosii” au anuntat ieri, in fata a mii de sustinatori, ca urmeaza sa se predea politiei si au cerut incheierea manifestatiilor incepute la mijlocul lunii martie, dupa atacul lansat de armata impotriva taberei lor fortificate. “Ne oprim acum manifestatiile”, a declarat Nattawut Saikuar, unul dintre principalii lideri ai protestatarilor, adresandu-se mai multor mii de manifestanti stransi in centrul zonei ocupate de ei de la inceputul lunii aprilie. “Stiu ca este inacceptabil pentru unii dintre voi si ca unii nu vor sa inteleaga acest lucru, dar nu putem sa rezistam”, a adaugat el. “Ne vom oferi libertatea contra securitatii voastre. Am facut tot ce am putut. Cer tuturor sa se intoarca la casele lor”, a mai spus Nattawut Saikuar. La putin timp dupa acest anunt, manifestantii au inceput sa paraseasca zona, in timp ce violentele continuau in imprejurimile acesteia, a constatat un jurnalist al AFP. Nattawut si cel putin alti trei membri ai “camasilor rosii” s-au indreptat atunci catre Biroul Politiei Nationale, unde s-au predat. Sfarsitul miscarii a fost provocat de atacul armatei, care a patruns in tabara fortificata, ieri dimineata. Mai multe confruntari cu manifestantii au provocat moartea a cel putin cinci persoane, printre care si un jurnalist italian. “Camasile rosii” si-au lansat miscarea la mijlocul lunii martie, pentru a cere demisia premierului Abhisit Vejjajiva si organizarea de alegeri legislative anticipate. De atunci, peste 70 de persoane au fost ucise si peste 1.700 ranite. Un senator thailandez aflat in contact cu liderii “camasilor rosii”, anuntase anterior ca mai multi “se vor preda la sediul politiei”.
La Smolensk n-a fost atentat terorist
Noi informatii in cazul accidentului aviatic de la Smolensk in care si-a pierdut viata presedintele Poloniei. Potrivit anchetei oficiale, prabusirea avionului nu a fost provocata de un atac terorist, de o explozie sau de un incendiu.”Ancheta a decis ca nu a avut loc nici un atac terorist, explozie, incendiu sau functionare defectuoasa a echipamentului”, a declarat directoarea Comitetului interstatal de aviatie, Tatiana Anodina. “Sistemul de navigatie era de asemenea pornit, el a ramas operational in permanenta si echipajul a primit toate informatiile despre conditiile meteorologice si posibilele aerodromuri de rezerva”, a adaugat Anodina. In plus, un reprezentant al biroului rus de anchete privind accidentele aeriene a declarat ca echipajul a fost informat ca vizibilitatea in apropiere de Smolensk era de 20 de metri, cu patru minute inainte de producerea accidentului. “Cu patru minute inainte de accident, un Iak-40 al fortelor aeriene poloneze a informat (echipajul avionului Tu-154 al presedintelui polonez) ca estima vizibilitatea la 20 de metri, a declarat oficialul. Ancheta a mai aratat ca, in momentul producerii catastrofei, avionul prezidential avea 19 tone de combustibil in rezervoare, suficient pentru a ateriza pe alte aeroporturi ruse decat cel militar de la Smolensk. In tragedia de la Smolensk si-au pierdut viata 96 de persoane, printre care presedintele polonez Lech Kaczinsky si sotia acestuia.
