Indiferent de vointa defunctului, mostenitorii rezervatari nu pot fi exclusi de la mostenire

Oricine poate lasa prin testament averea sa altei persoane daca doreste acest lucru. Insa, in cazul in care exista mostenitori rezervatari, acestia vor beneficia de o parte din mostenire chiar impotriva vointei testatorului, dreptul lor fiind stabilit prin lege. Mostenitorii rezervatari sunt descendentii defunctului (copiii, nepotii, stranepotii etc.), indiferent daca sunt din casatorie, din afara acesteia sau prin adoptie, apoi parintii defunctului, precum si sotul supravietuitor. „In cazul in care defunctul a lasat un testament autentic si are mostenitori rezervatari, la dezbaterea succesiunii vor fi chemati si acestia pentru a se pronunta in legatura cu respectivul testament si vor primi o parte din mostenire, insa in cazul unui testament olograf – scris, datat si semnat de mana testatorului – mostenitorii rezervatari sunt chemati la notar pentru a-l confirma sau infirma, acesta putand fi insa contestat. Faptul ca testamentele autentice nu pot fi contestate este si motivul pentru care acestea sunt intr-un numar mai mare fata de cele olografe. De exemplu, anul trecut am avut un singur testament olograf, iar in ceea ce priveste testamentele autentice, se inregistreaza 4-5 intr-o singura luna”, ne-a precizat Viorica Popescu, notar public in Ploiesti.
In cazul in care defunctul nu a lasat niciun testament, mostenirea se dezbate in conformitate cu prevederile legale, conform carora rudele unei persoane decedate sunt chemate la mostenire in functie de clasa si gradul de rudenie.
Astfel, primii chemati sunt descendentii, iar in lipsa acestora – parintii, fratii, surorile, nepotii din frati si surori. Apoi, au drept la mostenire rudele mai indepartate si anume bunicii, unchii, matusile si verii primari. In ceea ce priveste masa succesorala (bunurile ce au apartinut defunctului), aceasta este formata din bunurile mobile (sume de bani, autoturisme, depozite bancare, cote de participatie la societati comerciale, tablouri, bijuterii etc.) si cele imobile (terenuri de orice fel, constructii, locuri de inhumare).
Procedura notariala de dezbatere a mostenirii se finalizeaza prin eliberarea unui certificat de mostenitor, insa in cazul in care unul sau mai multi succesori contesta calitatea de mostenitor a celorlalti sau nu este de acord cu bunurile declarate in masa succesorala, notarul nu mai poate elibera certificatul amintit, fiind obligat sa indrume partile la instanta de judecata unde, pe calea unei actiuni civile, se efectueaza partajul succesoral.
In cazul in care defunctul nu are rude pana la gradul IV inclusiv, respectiv veri primari, si nu a lasat testament, mostenirea sa este considerata vacanta, iar bunurile se cuvin Statului Roman reprezentat de Directia Finantelor Publice.
Anemary GRIGORE