Criza economico-financiara nu s-a propagat doar in economia reala, ci si in cea subterana. Ne referim, in cazul de fata, la falsificatorii de bancnote sau alte valori, fenomen aflat intr-o continua expansiune. Numai in anul precedent, spre exemplu, lucratorii Oficiului National pentru Combaterea Falsurilor de Moneda si Cecuri de Calatorie din cadrul Politiei Romane au depistat si scos din circulatie peste 3.000 de bancnote falsificate. Conform calculelor sefului acestui oficiu, comisarul sef Dan Birla, daca la cifra mentionata adaugam si capturile facute de politisti in primele doua luni din anul in curs, atunci s-ar egala recordul inregistrat de Romania in anul 2002, cand au fost descoperite 3.500 de bancnote autohtone contrafacute. „O prima explicatie, considera Dan Birla, ar fi aceea ca, pana in anul 2002, banii romanesti erau confectionati doar din hartie, prin urmare puteau fi mult mai simplu de falsificat fata de bancnotele din plastic, de astazi”.
Contrafacerea perfecta nu exista
Intr-un clasament national intocmit de politisti in functie de numarul cazurilor de bancnote false descoperite, pe prima pozitie se afla Bucurestiul, urmat de alte 7-8 judete, intre care se regaseste si Prahova. Dupa cum ne-a confirmat agentul sef de politie Ionel Badea, din cadrul Brigazii de combatere a criminalitatii organizate Ploiesti – Serviciul de combatere a finantarii terorismului si a spalarii banilor, numai in primele doua luni din acest an au fost identificate 150 de cazuri de falsificare si de plasare pe piata a monedei nationale, cu circa 30 la suta mai multe decat in perioada similara a anului anterior. „Daca, pana in urma cu ceva timp, falsul cel mai des intalnit in urma investigatiilor noastre era la bancnota de 100 de lei, in ultima vreme retelele de infractori s-au axat, tot mai mult, pe contrafacerea bancnotelor de 200 si, respectiv, 500 de lei. Explicatia este foarte simpla. Incetarea acordarii de catre banci a creditelor doar cu buletinul, precum si disponibilizarile colective tot mai dese din ultima perioada ii forteaza inclusiv pe acesti falsificatori sa gaseasca noi solutii de a face rost cat mai rapid de bani, fie pentru asigurarea traiului zilnic al familiilor lor, fie pentru a-si satisface anumite capricii personale. Aceasta, pe de o parte. Pe de alta parte, falsificand o bancnota de 500 de lei, in locul uneia de 100 de lei, de pilda, individul in cauza se poate alege cu un profit de cinci ori mai mare, in conditiile in care presteaza aceeasi munca”. Intrebat care sunt metodele de falsificare cel mai des uzitate de catre acesti indivizi, Ionel Badea ne-a precizat: ” De cele mai multe ori, contrafacerile sunt realizate pe suport de hartie de o calitate superioara, lucioasa, care imita plasticul. Detaliul situat pe fata bancnotei, in partea stanga, cunoscut sub denumirea de «fereastra transparenta», este imitat prin decuparea zonei si aplicarea unei folii autoadezive. Aceasta folie nu face insa corp comun cu restul bancnotei, dar prezinta detaliile grafice si coloristice ale bancnotei autentice, imitate artizanal, care poate induce in eroare persoana careia i se face plata cu bani falsi”. Totusi, chiar daca unele retele de falsificatori s-au dotat cu imprimante de ultima generatie, nu se poate vorbi despre o copiere fidela a bancnotelor adevarate, intrucat acestea contin nenumarate elemente de siguranta specifice, deci este exclus falsul perfect, spun politistii.
Oamenii de la sate, tinta retelelor de infractori
De cele mai multe ori, membrii unor asemenea retele au sarcini strict delimitate. Adica, unii sunt specializati in contrafacerea cu ajutorul calculatorului si, apoi, tiparirea banilor, iar ceilalti membri se ocupa cu plasarea acestora pe piata, serviciu pentru care castiga un procent cuprins intre 10-20 la suta din ceea ce incaseaza. Aproape intotdeauna bancnotele contrafacute sunt plasate in alte judete sau orase decat cele de domiciliu ale falsificatorilor. De ce? Pentru ca acestia sa nu poata fi, eventual, recunoscuti si dati pe mana politiei. Locurile preferate pentru plasarea banilor falsi sunt buticurile si farmaciile nedotate cu camere video din cartierele marginase, precum si targurile, oboarele si magazinele din zonele rurale. Si asta, intrucat infractorii mizeaza pe faptul indeobste cunoscut ca nu putini dintre tarani inca nu s-au familiarizat destul de bine cu noile bancnote din plastic, cu atat mai putin le pot identifica pe cele adevarate de cele false. Metoda clasica, in acest caz, este simpla. Sa presupunem, de pilda, ca un taran are de vanzare un cal, pe care cere 60 de milioane de lei vechi. Falsificatorul bate palma cu el, ii intinde teancul de bancnote, iar taranul – bucuros de afacere, numara repede banii fara sa observe ca printre bancnotele reale au fost strecurate si foarte multe false. Despre acest necaz va afla, eventual, in momentul in care merge sa-i depuna la banca sau sa-si plateasca vreo rata. Precum comerciantii, falsificatorii de bancnote cauta sa profite cel mai mult de pe urma „muncii” lor cu precadere in perioada marilor sarbatori traditionale, cum ar fi Craciunul sau Pastele, cand pe piata circula foarte multi bani, iar casierii magazinelor sunt preocupati mai cu seama de eliminarea cozilor si mai putin de calitatea bancnotelor primite de la clienti.
Pe langa bancnotele romanesti, politistii spun ca infractorii s-au axat tot mai mult, in ultima vreme, si pe falsificarea de dolari sau euro. Totusi, campioni la acest capitol raman italienii, banii contrafacuti de acestia impanzind aproape toate tarile Europei. Dar indiferent ca sunt bani romanesti sau straini, pedeapsa prevazuta de legea romaneasca pentru o astfel de infractiune este aceeasi: inchisoarea de la 3 la 12 ani.
Recomandarile specialistilor
Pentru prevenirea acestui fenomen, conducerea Brigazii de combatere a criminalitatii organizate Ploiesti efectueaza, periodic, instructaje cu manuitorii de valori din cadrul institutiilor sau al unitatilor care desfasoara activitati comerciale cu publicul, ocazie cu care sunt prezentate nu doar elementele de siguranta ale monedelor nationale sau straine, ci si specimene ale banilor falsificati depistati pe piata, precum si sanctiunile prevazute de lege ca urmare a nerespectarii regulilor impuse in acest domeniu de BNR. De asemenea, cu ocazia unor astfel de instruiri, comerciantilor li se fac si o serie de recomandari, in eventualitatea in care descopera cazuri de bancnote suspecte, cum ar fi: depozitarea acestora separat de alti bani (pentru conservarea eventualelor urme lasate de plasator); declansarea butonului de panica (alarma); anuntarea Politiei la numarul de urgenta 112; intarzierea cat mai mult posibil a momentului in care persoana suspecta paraseste incinta magazinului sau a unitatii bancare; retinerea cat mai multor detalii privind persoana in cauza si mijlocul de transport folosit.
Dumitru CONSTANTIN
