China a hotărât să interzică filmul “Avatar”
Cinematografele din toată China au primit instrucţiuni să oprească difuzarea filmului, de la 23 ianuarie, pentru că autorităţile au hotărât să promoveze un film patriotic despre viaţa lui Confucius. În plus, guvernul chinez se teme că multe persoane s-ar putea identifica în drama populaţiei Na’vi din filmul lui James Cameron. Şi asta pentru că oamenii ar face o paralelă între lupta personajelor pentru a-şi păstra pământurile şi situaţia chinezilor care sunt evacuaţi violent din casele lor.
Ucrainenii l-au preferat pe Ianukovici
Candidatul prorus, Viktor Ianukovici, a obţinut 35,34 la sută din voturi, iar premierul Iulia Timoşenko 25,04 la sută în primul tur al scrutinului prezidenţial din Ucraina, după numărarea a 99,9 la sută din voturi. Rezultatele au fost anunţate ieri de biroul de presă al Comisiei Electorale Centrale ucrainene. Bancherul ucrainean Serghei Tigipko a obţinut 13,05 la sută din voturi, fostul preşedinte al Parlamentului Arseni Iaţeniuk, 6,96 la sută, actualul preşedinte Viktor Iuşcenko 5,45 la sută, liderul Partidului Comunist, Petro Simonenko, 3,54 la sută, preşedintele Parlamentului, Volodimir Litvin, 2,35 la sută, liderul mişcării Svoboda, Oleh Tiahnibok, 1,43 la sută şi fostul ministru ucrainean al Apărării Anatolii Hriţenko, 1,2 la sută. Ceilalţi nouă candidaţi la preşedinţie au acumulat mai puţin de unu la sută din voturi. În urma numărării a 84,07 la sută din sufragii din diaspora, Ianukovici a acumulat 28,92 la sută din voturi, Timoşenko 23,15 la sută, iar preşedintele în exerciţiu, Viktor Iuşcenko, 16,04 la sută. Rata de participare la primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost de 66,76 la sută.
Se propune menţinerea “limbii moldoveneşti” în Constituţia Republicii Moldova
Preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), Marian Lupu, propune o soluţie de compromis în cazul limbii oficiale a ţării, prin menţinerea limbii moldoveneşti în Constituţie, cu precizarea că româna şi moldoveneasca sunt “identice”. “Eu cred că o variantă prielnică ar fi următoarea: Menţinem «limba moldovenească» în Constituţie, dar scriem în paranteză că ea este identică cu limba română. Recunoaştem că este vorba de aceeaşi limbă. Din punct de vedere ştiinţific, denumirea limbii este româna, dar există şi aspectul politic. Este vorba de statalitatea Moldovei şi de dorinţa unei părţi a societăţii de a numi aceasta limbă «moldovenească»”, a declarat Marian Lupu. “Cred că în problema limbii trebuie să evităm orice risc de divizare a societăţii şi să încercăm să combinăm adevărul ştiinţific cu aspectele politice, ca să coagulăm societatea în jurul ideii de «statalitate». Cred că acum, categoric, nu trebuie sa atingem chestiunea limbii şi aceasta va fi poziţia Partidul Democrat în cadrul discuţiilor din Alianţă”, a continuat Lupu. Potrivit liderului Partidului Liberal din Republica Moldova (PLM), Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova, Constituţia ar trebui să se adapteze prevederilor Declaraţiei de Independenţă a ţării, care menţionează că “limba oficială în Republica Moldova este limba română”. “Eu cred că trebuie să tragem linie şi să ne asumăm curajul”, a apreciat Ghimpu.
Liderul Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM), premierul Vlad Filat, susţine iniţiativa de oficializare a limbii române în Republica Moldova: “Este o modificare necesară (…) De fapt este o decizie firească pe care trebuie să o realizăm”, a precizat el. Filat a recunoscut însă că deocamdată nu există o poziţie univocă pe această temă, dar s-a arătat încrezător că ea va fi găsită pe viitor. “Vom ajunge să avem o poziţie consolidată a Alianţei. Vom discuta în interior şi vom veni cu o poziţie consolidată”, a afirmat Filat.
Şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) sprijină oficializarea limbii române în Republica Moldova. Prim-vicepreşedintele AMN, Victor Osipov, a declarat: “Limba pe care o vorbim este româna. Poziţia AMN nu poate fi alta şi nu trezeşte niciun dubiu”.
