Descentralizarea în sistemul sanitar este o himerã
Descentralizarea în sistemul sanitar, mult trâmbiţată de aproape doi ani, este, practic, imposibil de realizat până nu se modifică o serie de legi importante, care să presupună, în primul rând, o „armonizare a finanţării într-un mod logic”, după cum a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma. „Deocamdată, Sănătatea este ca o capră cu trei picioare, fiind finanţată din trei surse – de la Ministerul Sănătăţii (respectiv bugetul de stat), de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi prin fondurile primite de la bugetele locale – pentru utilităţi şi pentru administrarea clădirilor. În privinţa descentralizării, mai bine măsurăm de zece ori şi tăiem o dată”, a precizat şeful administraţiei judeţene. Ca şi descentralizarea Poliţiei, care ar fi trebuit făcută tot începând cu acest an, trecerea spitalelor (cele care nu sunt de interes naţional) în subordinea autorităţilor judeţene şi locale pare, cel puţin deocamdată, o himeră.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, de la 1 ianuarie 2010 ar fi trebuit puse la punct modalităţile de transfer al managementului asistenţei medicale acordate în unităţile sanitare cu paturi.
Noul ministru al Sănătăţii, Attila Cseke, a venit cu alte propuneri, mergând chiar şi până la comasarea din punct de vedere managerial a unităţilor medicale. „Descentralizarea spitalelor va reprezenta unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Sănătăţii pentru anul 2010. Se are în vedere transferul unităţilor sanitare publice la administraţia locală până la 1 iulie 2010”, declara recent ministrul de resort, fără însă a preciza că există un vid legislativ în momentul de faţă referitor la modul în care se va realiza acest lucru.
În privinţa alocării de fonduri pentru sănătate, autorităţile locale puternice financiar au susţinut aşa cum au putut mai bine remedierea problemelor legate de clădiri şi de utilităţi. În cursul anului trecut, de la bugetul Consiliului Judeţean Prahova s-au alocat sume semnificative pentru Spitalul de Pediatrie, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, pentru lucrări de refacere a clădirilor în care funcţionează cele trei unităţi sanitare de interes judeţean, precum şi jumătate din sumele necesare, pe final de an, pentru plata utilităţilor. Suma totală alocată de către CJ celor trei unităţi sanitare menţionate s-a ridicat, în 2009, la aproape 5,5 milioane de lei. Cea mai mare parte a fondurilor a fost alocată Spitalului Judeţean – 3,1 milioane de lei. De la bugetul local al municipiului Ploieşti s-au alocat fonduri pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare la Secţia Oncologie a Spitalului Municipal Schuller – 840.000 de lei.
De la acest tip de finanţare, pe care autorităţile locale (cele care au dispus de fonduri) au susţinut-o de-a lungul anilor pentru reabilitări de clădiri şi până la o descentralizare reală a sistemului sanitar mai este, însă, cale lungă. Hăţişul legislativ şi „amorţeala” de până acum privind schimbările reale în transferul spitalelor în subordinea autorităţilor locale – inclusiv stabilirea managementului – arată că, într-adevăr, nu este uşor să se pună în practică o asemenea măsură. Chiar dacă ministrul Cseke doreşte ca acest lucru să se petreacă până la jumătatea lui 2010.
Violeta STOICA
