MEMORIA ZIDURILOR

Sa ne oprim si asupra activitatii acestei prestigioase institutii. Asa cum am mai spus, primele alegeri din sanul Camerei, de care suntem siguri, sunt cele din 1883. Atunci s-a ales o conducere independenta de oficialitatile locale formata dintr-un presedinte, un vicepresedinte, un secretar, un casier si trei membri ajutati de un consiliu.
Dintre vechii presedinti ai Camerei rolul cel mai activ l-a jucat Ioan Gogalniceanu, care a detinut fotoliul mai multi ani, nu neaparat consecutivi. Om intreprinzator, facand parte dintr-o familie numeroasa si instarita, era el insusi mare proprietar urban, negustor, bancher si petrolist. Prezenta sa era o chezasie si astfel a atras noi patroni de firme. In 1907 a participat la Congresul international al petrolului de la Bucuresti, facandu-si noi relatii in lumea de afaceri din tara si de peste hotare. Un mare succes l-a constituit atragerea in jurul Camerei a marilor companii petroliere care luasera fiinta (Astra, Vega, Romano-Americana, Columbia etc.).
Camera de Comert din Ploiesti, simtind nevoia legaturii cu omoloagele ei din tara, le-a propus sa se intruneasca in congrese anuale unde sa discute problemele organizatorice, legislative si economice la ordinea zilei. Pana la urma, toate Camerele au acceptat propunerea si, la 16 mai 1899 s-a deschis, la Ploiesti primul Congres al Camerelor de Comert si Industrie din Romania. Lucrarile s-au desfasurat in sediul pe care l-am descris, admirat si invidiat de toti delegatii. Desigur ca rolul principal in organizare si desfasurare l-au avut ploiestenii. Lucrarile, prezentarea materialelor au starnit mult interes asa incat s-a propus ca documentele congresului sa fie publicate intr-un volum. Camera de la Ploiesti si-a asumat aceasta sarcina si intr-adevar cartea a aparut la tipografia “Democratul” fiind apoi expediata solicitantilor. S-a creat traditia ca la fiecare congres anual – ploiestenii remarcandu-se la toate – sa se tipareasca documentele. In doua randuri, cand Camera gazda a Congresului nu a avut posibilitati (fonduri) pentru tiparire, Camera de la Ploiesti si-a asumat aceasta sarcina, imprimandu-le in orasul nostru.
O alta actiune care a singularizat institutia de care ne ocupam a fost editarea unui buletin propriu, lunar, care a aparut, incepand cu 15 mai 1889, cu regularitate pana la ocupatia germana (noiembrie 1916). Dupa sfarsitul razboiului mondial, “Buletinul oficial al Camerei de Comert si Industrie si al Bursei Ploiesti”, reapare si va continua pana la desfiintarea institutiei. Acum, sub conducerea lui Stelian Papina, secretarul Camerei, el a devenit o publicatie lunara, substantiala (numerele simple – in jur de 80 p., numerele duble in jur de 140 p.). Aceasta reunea un fel de mici enciclopedii economice locale.
Dupa primul razboi mondial, activitatea Camerei s-a largit si s-a intensificat foarte mult. Camera se reorganizeaza potrivit Legii I din 1925. Dupa natura activitatilor, toti membrii ei se imparteau in doua sectii: sectia comerciala si sectia industriala. La randul lor, acestea se subdivizau in 11 categorii. Sectia comerciala avea categoriile: I – Articole alimentare, II – Articole imbracaminte, III – Materiale de constructie si accesorii, IV – Banci, V – Diferite feluri de comert, VI – Comertul mic. Sectia industriala avea celelalte categorii: VII – Industria miniera, VIII- Industria alimentara, IX – Materiale de constructie si accesorii, X – Tabacarie, textile, tricotaje si diverse industrii, XI – Industria mica.
Membrii din fiecare categorie, alegeau din randul lor in functie de numarul pe care-l aveau unu pana la sase reprezentanti in consiliul de administratie, organul suprem al Camerei. Acestia se intruneau in Adunarea Generala si alegeau conducerea. Toti reprezentantii alegeau pe presedintele Consiliului de administratie, apoi despartiti pe sectii, pe cei doi vicepresedinti. In sfarsit, toti reprezentantii alegeau pe presedintele consiliului de administratie.
In 1925, primul consiliu de administratie a avut in frunte pe ing. Gheorghe Balif, ca presedinte, Gabriel M. Papp, vicepresedinte al sectiunii comerciale, Petre Al. Craciunescu, vicepresedinte al sectiunii industriale. Mai erau 46 de membri in consiliu, alesi de “categorii”. Se mai adaugau aici o serie de “membri de drept”, care nu erau alesi, ci intrau in consiliu datorita functiei pe care o detineau si ramaneau atat timp cat o aveau. Asa erau trei pana la sase parlamentari (deputati sau senatori de Prahova, uneori si de Buzau ori Dambovita) care erau membri ai Camerei ca patroni de firme sau conducerea unor banci, companii petrolifere etc. Tot membri de drept mai erau: presedintele Bursei Ploiesti, directorii Bancii Nationale a Romaniei din Ploiesti, Buzau si Targoviste, un delegat al scolilor superioare de comert, un delegat al federatiei cooperativelor de productie si de consum, cate doi delegati ai camerelor agricole si ai celor de munca.
Conducerea efectiva o avea un comitet de directie format din presedintele Camerei, cei doi vicepresedinti, un delegat al Ministerului (in acel moment ing. Gh. Ionescu-Boroaia) si secretarul Camerei (Stelian Papina).
Ca presedinti au fost alesi oameni cu initiativa, cu greutate in viata economica locala. Dupa ing. Gh.Balif a urmat N. Nedelcovici si apoi Gh. Fernic – mare comerciant si industrias, unchiul compozitorului Ionel Fernic.
Dupa urcarea sa pe tron (8 iunie 1930), Carol II a inceput o politica de centralizare treptata a administratiei, de concentrare in mainile sale a parghiilor economiei si finantelor. Curand a ajuns la concluzia ca asa numitele “camere profesionale” (de comert si industrie, de munca si agricola) se bucura de prea multa autonomie si de prea multa forta. De aceea, a promovat o lege de reorganizare a acestor institutii, publicata in “Monitorul Oficial” nr. 99 din 30 aprilie 1934.
Paul D. POPESCU