Judetul Prahova este asociat cu celelalte judete din Regiunea Sud Muntenia in vederea promovarii unui amplu proiect, cu finantare europeana care prevede achizitionarea de echipamente specifice necesare interventiilor in situatii de urgenta si pentru acordarea asistentei medicale de urgenta.
Pentru promovarea proiectului, consilierii judeteni au aprobat, la sfarsitul saptamanii trecute, „Planul de analiza si acoperire a riscurilor al judetului Prahova”, un document complex, ce cuprinde date si informatii amanuntite referitoare la riscurile potentiale identificate la nivelul judetului, la masurile si modul de actiune pentru minimalizarea si inlaturarea efectelor acestora asupra comunitatii.
Fara a avea intentia de a inspira panica in randul populatiei, supunem atentiei locuitorilor judetului Prahova cateva dintre riscurile potentiale – naturale sau tehnologice – din teritoriu.
* Riscuri naturale
Mai mult de jumatate din teritoriul judetului Prahova este considerat zona de risc din punct de vedere al calamitatilor naturale – inundatii, furtuni, incendii de padure, cutremure sau alunecari de teren. Barajele de la Paltinu si de la Maneciu sunt un factor de atenuare a viiturilor pe raurile Prahova si Teleajen. Lucrarile hidrotehnice care protejeaza populatia si terenurile de revarsarea apelor in timpul caderii unor cantitati masive de precipitatii nu sunt, insa, suficiente, in teritoriu existand foarte multe zone vulnerabile, potrivit autorilor Planului de analiza si acoperire a riscurilor. Printre acestea, se regasesc orasele Azuga, Busteni, Sinaia, Slanic si comunele Rafov, Gherghita, Starchiojd, Cerasu, Cornu, Teisani, Bertea, Carbunesti, Drajna, unde riscul aparitiei inundatiilor sau a viiturilor este mai mare decat in celelalte localitati, pana in prezent nerealizandu-se nicio strategie de stramutare a locuintelor aflate in zonele inundabile.
Cel mai dificil an, in care inundatiile au facut ravagii in judetul Prahova, a fost 2005, cand un numar de 19 localitati urbane si rurale au avut de suferit din cauza revarsarii cursurilor de apa sau din cauza torentilor.
Strans legate de caderile masive de precipitatii sunt si alunecarile de teren, manifestate prin eroziuni ale solului, care pot fi provocate si de existenta unor rauri subterane care sapa si slabesc rezistenta terenurilor de la surpafata. Desi sunt procese de durata, care se desfasoara in timp, alunecarile de teren se declanseaza in perioadele cu precipitatii abundente, in aproape 60% dintre localitatile Prahovei, in special in zonele de deal si de munte. Intre anii 2005 si 2009, pe teritoriul judetului au avut loc multiple alunecari de teren, care au generat pierderi materiale considerabile, locuitorii din sase orase (Baicoi, Boldesti Scaeni, Breaza, Comarnic, Slanic si Urlati) si 37 de comune avand de suferit din cauza ruperilor de teren.
Seismele si urmarile grave pe care acestea le-ar putea avea asupra prahovenilor din cauza vechimii imobilelor in care acestia locuiesc sunt un alt posibil risc natural supus atentiei in planul judetean de evaluare a riscurilor.
Toate localitatile urbane prahovene sunt expuse unei intensitati seismice cuprinse intre VII (foarte puternic) si IX grade (distrugator) pe scara Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK). Orasele Mizil si Urlati sunt expuse, potrivit specialistilor, celei mai mari intensitati seismice ce se poate simti in Prahova – IX. In cazul unui seism devastator, in orasele de pe Valea Prahovei – Sinaia, Busteni si Azuga – ar fi mai putin afectate decat celelalte.
La nivel judetean, au fost expertizate, pana in anul 2002, 60 de blocuri de locuinte, incadrate in clasele de risc I, II si III. 40 dintre acestea sunt situate in Ploiesti, cu precadere in zona centrala, cartier Cina, Complexul Mic si pe strada Cameliei. Patru blocuri de locuinte din Campina au fost incadrate in clasa I de risc seismic. Celelalte blocuri sunt din Urlati, Mizil, Valenii de Munte si Boldesti Scaeni.
* Riscuri tehnologice
Potrivit Planului de analiza si acoperire a riscurilor, in judetul Prahova exista un numar de 14 operatori economici cu risc de producere de accidente majore, in care sunt implicate substante periculoase, printre care rafinarii si statii de fabricare si imbuteliere a gazului petrolier lichefiat (GPL). Dezvoltarea economica a judetului a dus si la aparitia proceselor tehnologice care manipuleaza, stocheaza, produc sau transporta substante periculoase. In caz de evenimente extraordinare – explozii sau incendii – poate aparea efectul de domino, din cauza distantei relativ mici dintre operatorii considerati „de risc”. Se apreciaza insa, ca societatile de prelucrare a titeiului din zona Ploiestiului sunt in grafic, cu modificarile privitoare la protectia mediului, in conformitate cu rigorile legislatiei europene in domeniu.
Pentru toate aceste posibile riscuri, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta are elaborate variante de interventie, in functie de eveniment in colaborare cu celelalte institutii locale. Urmarirea continua a aparitiei unor noi posibile riscuri naturale sau tehnologice si realizarea unor planuri de interventie rapida pentru situatii de urgenta sunt obiective comune ale autoritatilor locale, astfel incat sa se poata lua masurile necesare, atunci cand situatia o impune.
V.STOICA
