Dupa cum am mai scris in cateva randuri, pana la data de 16 iulie 2009, Romania era obligata sa inchida si sa reabiliteze toate gropile de gunoi neconforme urbane sau rurale, potrivit reglementarilor impuse de Comisia Europeana. Desi a trecut mai bine de o luna de atunci, o astfel de decizie nu este respectata. Din evidentele Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Prahova si ale Comisariatului Judetean Prahova al Garzii Nationale de Mediu rezulta, pe de o parte, ca primarii din 44 de localitati ale judetului au declarat, cu ceva timp in urma, ca detin contracte cu diverse firme de salubritate, iar pe de alta, ca in alte 46 de localitati exista 63 de spatii (gropi) de depozitare a resturilor menajere neconforme cu normativele europene si, ca atare, trebuiau inchise. Ca atare, pentru a vedea care-i stadiul indeplinirii Directivei 1999/31/CE, reprezentantii celor doua institutii mentionate le-au luat la puricat, concluzia fiind urmatoarea: 26 de gropi sunt deja inchise si ecologizate (astupate cu pamant reavan, peste care s-a semanat inclusiv gazon); in alte 33 de gropi a fost sistata depozitarea gunoaielor si urmeaza ecologizarea zonei; restul de 4 gropi sunt inca in functiune, toate pe teritoriul unei singure comune – Sotrile. „In toate cazurile in care reglementarile Directivei Comisiei Europene nu sunt respectate, primarii localitatilor pe teritoriul carora se afla aceste gropi de gunoi au fost atentionati, in scris, sa intre in legalitate pana cel tarziu la data de 15 septembrie 2009. Adica sa le astupe si, ulterior, sa incheie contracte de prestari servicii cu firme de salubritate, care sa transporte resturile menajere provenite de la cetateni la rampele ecologice din Valenii de Mune sau Boldesti-Scaeni. In situatia in care termenul mentionat nu va fi respectat, primariile gasite in neregula ar putea fi sanctionate intre 3.000 – 15.000 de lei. Totul depinde de decizia Comisiei Europene, adica daca aceasta va admite sau nu aprobarea prelungirii termenului aplicarii Directivei 1999 pana la finele anului. In acest sens, Ministerul Mediului va trimite, pe 25 septembrie, la Bruxelles un raport cu stadiul indeplinirii acestui program „, ne-a declarat directorul Comisariatului Judetean Prahova al Garzii Nationale de Mediu, Stefan Popescu (foto).
Un judet cu numai doua rampe ecologice
Actiunile de control de care aminteam nu se vor opri aici. In prima parte a lunii urmatoare, reprezentantii celor doua institutii de mediu vor trece la verificarea celor 44 de localitati urbane sau rurale ai caror primari au declarat, pe propria raspundere, ca dispun de contracte incheiate cu firme de salubritate. Primariile surprinse cu musca pe caciula risca si ele sanctiuni contraventionale. Dar, in opinia directorului APM Prahova, Mihai Buzea, „existenta unei firme de salubritate nu inseamna ca problemele privind respectarea mediului sunt rezolvate de la sine. Important este si numarul prahovenilor sau al firmelor care au incheiat contracte de colectare a gunoiului menajer cu astfel de firme. Or, din acest punct de vedere, lucrurile nu sunt tocmai in regula, chiar daca situatia in Prahova este mai buna decat in alte judete, in sensul ca, din evidentele noastre, detin asemenea contracte circa 80 la suta dintre prahoveni”. Dupa cum se cunoaste, firmele de salubritate nu mai au decat doua variante unde sa depoziteze gunoiul menajer – la rampa ecologica de la Valenii de Munte sau la cea din Boldesti-Scaeni, caci celelalte doua (din Baicoi si Banesti) au fost deja umplute la capacitatea proiectata. In consecinta, autoritatile judetene sunt nevoite sa urgenteze formalitatile de demarare a lucrarilor la noua rampa ecologica preconizata a se construi undeva intre localitatile Floresti si Nedelea.
Ce facem cu resturile din demolarea unor constructii?
Dupa 1990 incoace, autoritatile judetului au avut in centrul atentiei, dupa cum aminteam, amenajarea de rampe ecologice pentru depozitarea gunoiului menajer clasic rezultat din gospodariile populatiei si din activitatea societatilor comerciale (resturi alimentare, hartie, plastic etc). Nimeni nu s-a intrebat insa unde poate duce, spre exemplu, bietul cetatean resturile de materiale rezultate in urma demolarii unor constructii sau anexe gospodaresti, caci la rampele ecologice nu pot fi depozitate in niciun caz. „Construirea tronsonului de autostrada Campina – Azuga presupune, din cate am inteles, si saparea unui tunel in lungime de peste 9 kilometri. Va dati seama cate milioane de tone de roca vor rezulta de aici, care trebuie depozitate intr-un loc special, la care autoritatile ar trebui sa se gandeasca. Mai mult, in alte tari, astfel de resturi de materiale de constructii se granuleaza cu ajutorul unor instalatii speciale si se refolosesc, dupa caz, la construirea unor drumuri sau la protejarea malurilor albiilor unor rauri. De ce nu s-ar proceda la fel si la noi?”, a adaugat directorul Stefan Popescu.
D. CONSTANTIN
