Scrutin electoral in Republica Moldova
Cetatenii moldoveni, cu drept de vot, au fost chemati din nou la urne, la mai putin de patru luni de la precedentul scrutin legislativ. Alegerile au avut loc ieri, intr-un context extrem de tensionat, din cauza protestelor, care au urmat votului din aprilie. Ca si atunci, puterea comunista este acuzata ca ar intentiona sa fraudeze votul. Moldovenii au ales ieri structura noului Parlament. Analistii s-au temut ca votul nu va face decat sa adanceasca impasul politic si sa creasca tensiunea, in conditiile in care niciun partid nu parea sa obtina suficient de multe locuri in parlament pentru a-si alege candidatul la succesiunea lui Voronin. La scrutin au participat opt formatiuni politice – dintre care se considera ca cinci au sanse de a intra in Parlament, – si niciun candidat independent. Pentru prima oara in istoria Republicii Moldova, presedintele in exercitiu, Vladimir Voronin, ales si presedinte al Legislativului in urma votului din 5 aprilie, a convocat alegerile intr-o zi lucratoare, in cursul saptamanii. Decizia a fost criticata de opozitie, care considera ca astfel s-a incurajat absenteismul electoratului traditional – in general tineri si populatia activa de la orase. Ulterior, autoritatile au decretat 29 iulie zi libera. In total, au functionat 1.987 de sectii de votare, dintre care 33 pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale R. Moldova din strainatate. Pentru monitorizarea alegerilor, Comisia Electorala Centrala a acreditat 488 de observatori internationali din partea a 30 de organizatii si aproape 3.000 de observatori nationali. Fata de alegerile din 5 aprilie, pragul electoral a fost modificat de la 6% la 5%. La fel, a fost redusa si rata obligatorie de participare la vot necesara pentru validarea alegerilor – de la 50% plus unu, la o treime dintre alegatori. Rezultatele urmau sa fie anuntate aseara, dupa ora 23.00.
Tragedie feroviara in sudul Chinei
4 morti si peste 50 de raniti. Este bilantul unui accident feroviar produs ieri-dimineata in China. Potrivit autoritatilor, 12 dintre raniti sunt in stare critica. Accidentul a avut loc in regiunea autonoma Guanxi, din sudul tarii. Trenul a deraiat la ora locala 04:30, din cauza unei alunecari de teren. Locomotiva si trei vagoane au sarit de pe sine si s-au rasturnat, iar calatorii au fost prinsi sub mormanele de fiare. Ranitii in stare grava au fost dusi de urgenta la spital. Operatiunile de salvare au fost ingreunate de ploile torentiale si de vijeliile care s-au abatut asupra Chinei. Luni, 14 oameni au murit si 30.000 de case au fost inundate in provincia Hunan din centrul tarii.
Hugo Chavez ingheata relatiile diplomatice cu Columbia
Presedintele venezuelean Hugo Chavez a ordonat inghetarea tuturor relatiilor diplomatice cu statul columbian, precum si retragerea ambasadorului si a personalului diplomatic din Bogota, denuntand astfel “agresiunile verbale” venite din partea tarii vecine. Anuntul liderului venezuelean, transmis de televiziunea de stat, vine dupa ce guvernul de la Bogota a acuzat, luni, Caracasul de sustinerea directa a trupelor de gherila ale Fortelor Armate Revolutionare ale Columbiei (FARC). Potrivit autoritatilor columbiene, arme antitanc achizitionate de Venezuela au ajuns in mainile gruparii teroriste FARC. Chavez l-a rechemat pe ambasadorul Venezuelei la Bogota, precum si mare parte a personalului diplomatic. “Lasati doar functionarii marunti”, a spus acesta. Chavez a amenintat, de asemenea, ca va rechizitiona si companiile columbiene care functioneaza in Venezuela, daca tara vecina va mai insulta de acum statul venezuelean. Presedintele Chavez i-a numit “iresponsabili” pe liderii columbieni, caracterizand declaratiile acestora drept “false”. Guvernul de la Bogota nu a reactionat inca la actiunile virulente ale liderului venezuelean.
Administratia Obama nu exclude posibilitatea unei integrari a Rusiei in NATO
Vicesecretarul de stat Philip Gordon a declarat parlamentarilor americani ca Statele Unite ar lua in considerare calitatea de membru a Rusiei in alianta militara ce a fost fondata pentru a apara Europa de agresiunea sovietica. Gordon aprecia ca NATO ar trebui sa fie deschisa democratiilor europene. El a adaugat ca “daca Rusia indeplineste criteriile si poate contribui la securitatea comuna, si exista consens in alianta, nu ar trebui exclusa”. Cu toate acestea, organizatia este adesea criticata si atacata in Rusia, care s-a opus extinderii NATO spre statele care au apartinut spatiului sovietic. Totusi, administratia Obama cauta relatii mai bune cu Moscova si sustine ca incearca sa o convinga ca NATO nu mai este o amenintare.
