De circa doua luni, aproape ca nu e aparitie „pe sticla” a premierului Emil Boc sau a ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea, in care acestia sa nu reaminteasca, indiferent de tema discutiei, despre nenumaratele avantaje ale programului „Prima Casa”. Mai nou, si presedintele Traian Basescu lauda aceasta initiativa a Guvernului prin care, cu un avans de 3.000 de euro si achitarea anticipata a dobanzii pe trei luni, romanii fara un acoperis deasupra capului isi pot cumpara o locuinta, in valoare de pana la 60.000 de euro, printr-un credit garantat integral de stat.
Pe hartie, vestile par interesante. Numai ca, bancile nu se inghesuie, cel putin deocamdata, sa ofere tinerilor fara case credite in euro cu o dobanda de maximum 5 la suta, iar la lei cu 12 la suta, in vreme ce pe piata acestea sunt cu mult mai mari.
O alta intrebare pe care si-o pun multi este cati dintre solicitantii primei case au un venit minim lunar de 700 de euro? – cum prevede o alta conditie impusa de Guvern pentru garantarea creditului. Aceasta cu toate ca, initial, premierul se batea cu pumnul in piept ca „Prima Casa” se adreseaza, in principal, romanilor cu posibilitati materiale modeste, tineri si mai putin tineri.
Dintre cei aproximativ 218.000 de angajati din Prahova, spre exemplu, doar circa 8.500 de salariati (25 la suta) castiga suma respectiva. Dintre acestia, unii au, deja, locuinta sau credit ipotecar, deci potentialii beneficiari raman si mai putini.
Ca atare, pare mai degraba credibila opinia expertilor imobiliari potrivit carora programul „Prima Casa” nu va debloca piata imobiliara, asa cum pretinde Executivul.
Poate acesta este si unul dintre motivele pentru care, tara vecina, Ungaria, intentioneaza sa renunte la un asemenea program, din cauza rezultatelor slabe inregistrate.
C. DUMITRU
