Imaginea din text ar putea fi justificarea secetei care s-a abatut asupra natiei, si punctual, cum spun oamenii legii, asupra judetului. Au ramas piersicile doar cu samburele, fara zeama, porumbul s-a facut cocean inaintre de a se coace. Ba, si faptul ca porcii mistreti dau, sistematic, iama prin papusoi este cauzat, cum altfel ?, de ceea ce se vede in imaginea din text. Analizand, pe rand, cei patru butuci, care s-au constituit, candva, intr-un falnic arbore, se poate constata ca refrenul cantat pe vremuri – ” Cu securea lui cea lata/ Taie pluta dintr-o data”, nu-si mai are acoperire din doua motive: nu e pluta, ci orice altceva si apoi, azi se actionaza la scara mare, in sensul ca, pentru a schimba traseul cumulonimbusilor (aducatori de ploaie) este nevoie de un motoferastrau, doi litri de benzina, doua topoare, un lant de 4 metri lungime si un ciocan greu, nu de secure mai mult sau mai putin lata. Obiectele muncii au fost gasite intr-o padure de langa Cerasu. Fapt consumat: arborele, de aproximativ 1,5 metri cubi, a fost doborat cu intentia de a-l sustrage. Si, ca sa nu mai lungim vorba, azi, mai mult ca oricand, ecologistii, protectorii padurilor (nu cei din mitologie, ci oameni palpabili, reali), toate asociatiile pro – padure fac front comun pentru a incerca oprirea vandalizarii aurului verde.
Concret, ce-ar putea reprezenta probele incriminatoare, notate in ordinea 1, 2, 4 si 3 ?
1) Faptul ca, la dimensiunea pe care o are butucul, se transporta la greu, pe drumurile judetului, marfa de acest gen cu acordul unora dintre padurari (intotdeauna este vorba numai despre unii, ca nu-i bagam pe toti in aceeasi oala). Dupa cat de jos se lasa janta trailerului, desigur, ar putea fi vorba si despre arbori cu diametrul de dimensiuni mai mari sau mai mici, important este ca se transporta.
2) Corespunde cu al doilea trunchi. Din el se poate constata varsta arborelui lasat lat, la sol. 100 de ani, 150, 175 ? Numai padurarul stie cat de batran este. Aici se poate face si o conexiune: arbo-rele genealogic al celui care s-a dedat la furt – nu a avut in viata lui masina, nu tu cunostinte la anumiti padurari, nu tu caruta. Desi, in problema atelajelor hipo, lucrurile sunt mai complicate, fiindca se rupea oistea sub asemenea greutate.
4) Sarim peste trei, cu omisiune, prezentand fragmentul cu numarul 4, in ordinea in care au fost fotografiate pentru a fi puse la dispozitia presei. Pe aceasta bucata de arbore ar fi putut fi scris „Dana & John = love”. Inscriptia poate fi o dovada, la judecatorie, in cazul in care ea, Dana, si el, Ion, au trait in concubinaj mai bine de zece ani, iar acum se ajunge la partaj. Fiindca practica judecatoreasca a decis: bunurile dobandite in timpul concubinajului fac obiectul impartirii dupa aportul fiecaruia. Si, apropo de instanta, sa facem referire la…
3) Trunchiul cu acelasi numar. Se poate prea bine ca, din el, contravenientii sa-si fi confectionat butuc pentru taiatul gatului la gaini, cocosi, rate de pe luciul apei – toate orataniile amintite fiind, desigur, furate.
Pe cale de consecinta, prinderea in flagrant a celor care incercau sa fure acest butuc are partile ei bune: s-au prevenit accidentele de munca, fiindca isi mai dadea taietorul de gatlejuri cu toporisca peste degete din dubla emotie: a) butucul era furat si b) oratania era „sustrasa”, iar politistii comunitari taman bateau la poarta prezumtivului raufaca-tor, sa-l intrebe de ce are are oala la fiert pe aragaz si ce intentioneaza sa puna in ea.
Concluzie: oamenii legii si-au facut, nimic altceva, decat datoria. Nu despre ei si actiunea lor se face vorbire in acest text, cat despre faptul ca, nu-i asa ?, odata prinse doua persoane la furat de ditamai specia, altii vor fi mai cu bagare de seama si vor invata, desigur, din patania celor care, in toi de noapte (ora 4 dimineata, in timp ce navetistii se urcau in masina pentru a castiga un ban cinstit), se imbogateau fara justa cauza, cum suna textul din Codul Penal. Mai mult, suntem convinsi ca faptasii nici ca ar fi avut de gand a trece acesti butuci in Declaratia de avere si interese.
Dincolo de faptul ca nu agreeaza nimeni astfel de actiuni, care intr-adevar, sunt prevazute si pedepsite prin lege este, repetam, paradoxal faptul ca nu am avut niciodata stire despre vreun transport pe drumuri publice sau, chiar pe calea ferata, in care valoarea totala a prejudiciului sa fie nu de 1,5 metri cubi, ci de 15 metri cubi sau multiplu de acesta.
Pe de alta parte, cata vreme, din raportul semestrial intocmit de catre Inspectoratul Teritorial Silvic si de Vanatoare ni s-a spus, acum o luna, ca Prahova este un „judet linistit”, in care furturile din codrii Prahovei nu sunt semnificative, spre deosebire de Arges sau Dambovita, care este adevarul ?
Concluzie: a fost doborat un arbore in Cerasu. Oamenii din localitate nu fac mare caz din chestia asta, fiind ocupati cu muncile prin ograda, pe la camp sau pe dealuri. Dar, cu siguranta, se vor intreba de ce nu a plouat in vara asta, iar pentru septembrie se anunta tot vreme secetoasa. Raspunsul este la indemana lor: din cauza celor patru trunchiuri din fotografie. S-a diminuat fotosinteza, a fost perturbat circuitul apei in natura, s-a schimbat echilibrul ecologic, s-a facut loc de trecere pentru mistreti, care sa dea iama prin lanurile de prumb. Dar, cel mai important prejudiciu: de-aia nu mai ploua…
Andrei IONESCU
