Ucraina continua lucrarile la Canalul Bistroe
Ucraina a notificat Romania ca efectueaza incepand cu luna iulie „lucrari de dragare la bratul Chilia” in cadrul proiectului Bistroe, a declarat purtatorul de cuvint al MAE, tara vecina sfidand astfel avertismentele forurilor internationale si incalcandu-si angajamentele asumate. Ucraina a realizat la sfarsitul saptamanii trecute lucrari semnificative la Canalul Bistroe, au declarat surse bine informate. Ministerul Afacerilor Externe a confirmat ca autoritatile romane au fost „notificate recent” in acest sens.
In reactie la aceasta notificare, Romania a cerut Ucrainei „sa se abtina” de la orice activitate care ar contrazice recomandarile forurilor internationale sau care ar insemna incalcarea angajamentelor asumate de Ucraina in repetate randuri, chiar si cu ocazia vizitei recente la Kiev a ministrului Afacerilor Externe roman. Potrivit oficialului MAE, autoritatile romane responsabile „vor urmari in continuare cu atentie” evolutiile in acest caz. Anuntul Ucrainei contrariaza cu atat mai mult cu cat pozitiile adoptate recent de foruri internationale in problema Bistroe au fost coerente. Astfel, Ucraina a fost avertizata recent de mai multe organizatii si parti participante la conventii internationale (Conventia Espoo, Conventia Berna, Conventia Aarhus, Conventia de la Ramsar, UNESCO, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea) sa inceteze lucrarile la Canalul Bistroe. Studiile efectuate de aceste organizatii aratau ca respectivul canal are impact negativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii.
Ucraina a inceput la data de 11 mai 2004, lucrarile de construire a canalului Dunare – Marea Neagra (pe bratele Chilia si Bistroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a inaugurat oficial prima etapa. Lucrarile de construire a caii de navigatie au fost reluate in luna noiembrie 2006, o portiune aflata integral pe teritoriul Ucrainei fiind redata navigatiei in luna aprilie 2007.
Al-Qaida vrea sa-l ucida pe regele saudit
Un important membru al retelei teroriste al-Qaida sustine ca regele Abdullah al Arabiei Saudite (in foto) trebuie ucis, dupa ce acesta a facut apel la dialog interconfesional, considerat un simbol al aderarii la cruciada occidentala impotriva Islamului. „Graba pentru uciderea acestui nesabuit tiran (regele Abdullah, n.red), care s-a proclamat lider al ateismului, ar fi printre cele mai pioase acte”, sustine Abu Yahya al-Libi intr-o inregistrare video postata luni pe un site islamist, utilizat de sustinatorii al-Qaida. Mesajul vine dupa o conferinta interconfesionala care a avut loc in Spania luna aceasta, la care regele Abdullah a facut apel catre toate confesiunile pentru a se indeparta de extremism si sa caute reconciliere.
„Chemarea catre apropiere a religiilor formulata de tiran (…) este o parte a cruciadei impotriva Islamului si a musulmanilor”, crede Libi. Acesta l-a comparat pe regele Abdullah cu un „izvor al coruperii”, care trebuie ingropat. „Aceasta este o chemare pentru a intoarce spatele Islamului si (…) a cauta asemanari cu Iudaismul si Crestinismul, astfel ca indiferent la ce intelegere vor ajunge cele trei aceasta va deveni noua religie moderna si se va permite propagarea ei”, sustine membrul al-Qaida. Libi emite frecvent mesaje in numele al-Qaida, fapt ce l-a transformat intr-un purtator de cuvant al gruparii teroriste, dupa evadarea sa dintr-o inchisoare americana din Afganistan in 2005. Conferinta organizata la Madrid si-a propus o apropiere intre musulmani, evrei si crestini si sa ii izoleze pe cei care utilizeaza religia pentru a justifica violenta si intoleranta.
SUA ridica nivelul alertei teroriste
Departamentul pentru Securitate Interna urmeaza sa sporeasca nivelul de alerta din Statele Unite in perspectiva conventiilor republicane si democrate, alegerilor prezidentiale din noiembrie si a perioadei de tranzitie pana la instalarea noii administratii.
Perioada de Alerta Sporita (POHA) desemneaza intervalul in care probabilitatea ca teroristii sa organizeze atentate este mult mai mare. Potrivit unor documente interne, POHA se va extinde pe intervalul august 2008-iulie 2009. Administratia de la Washington le va cere expertilor din domeniul securitatii sa isi dubleze eforturile de evaluare a amenintarilor teroriste in cursul acestei perioade. Agentiile din domeniul securitatii vor fi nevoite sa reevalueze planurile de reactie rapida in cazul unor eventuale atacuri, indiferent de natura acestora. Masurile respective vor viza si perioada de tranzitie de la administratia Bush la urmatoarea care va fi instalata la Casa Alba.
„Cand avem astfel de evenimente puternic mediatizate, cand avem un numar mare de oameni care se strang intr-un loc, luam masuri suplimentare de precautie”, a declarat recent directorul FBI, Robert Mueller.
El a precizat ca nivelul de alerta va ramane cel galben sau „ridicat”, dar nu portocaliu, deoarece nu exista indicii concrete privind iminenta unui atac terorist.
Oficialii americani amintesc de atentatele de la 11 septembrie, comise la noua luni dupa instalarea unei noi administratii, si de atacurile de la Madrid, produse cu cateva zile inaintea alegerilor legislative din Spania.
Pentagonul vinde aeronave Irakului
Pentagonul a propus sa vanda Irakului sase aeronave de transport Lockheed Martin de tip C-130J, precum si echipamentul si serviciile aferente, in valoare de 1,5 miliarde de dolari.
Pe langa sase avioane „Super Hercules”, guvernul irakian a solicitat si 24 de motoare construite de Rolls-Royce Group, se arata intr-un document al Agentiei de Cooperare, Aparare si Securitate a Pentagonului, trimis Congresului american si dat publicitatii.
Fortele aeriene irakiene intentioneaza sa utilizeze aeronavele C-130J pentru a sustine operatiunile trupelor si pentru sprijin umanitar, potrivit documentului. Costul estimativ este de 1,5 miliarde de dolari. „Achizitionarea de noi aeronave de transport va asigura Irakului capacitatea de a opera impreuna cu fortele SUA, NATO si ale Coalitiei in toate tipurile de operatiuni si misiuni”, precizeaza textul.
Intr-un document separat, Pentagonul a instiintat Congresul de o posibila tranzactie cu Irakul pentru vehicule blindate in valoare totala de 206 milioane de dolari.