Claudia Millian (I)
Data nasterii poetei Claudia Millian este 20 februarie 1887, dar locul nu este la fel de unanim acceptat. Cincinat Pavelescu, in notita biografica din „Antologia poetilor romani”, ne indica drept oras natal Ploiesti, dar toate dictionarele si enciclopediile dau Bucurestii.
De fapt, lucrul nu are prea mare importanta pentru ca, oricum, primele doua decenii din viata le-a petrecut in orasul nostru si s-a considerat ploiesteanca. Tatal ei, Ion Millian, domicilia in Ploiesti, dar statea mai mult in comuna Pacureti, unde era antreprenor la santierul schelei petrolifere. Mama, Maria Georgescu, era fiica de bacan si se pare ca era nascuta la Mizil. Fara sa aiba deci parinti foarte bogati, ea provenea dintr-o familie instarita care, pe langa asigurarea ireprosabila a conditiilor de viata, i-a inlesnit o serie de lucruri care sa-i permita sa ajunga o adevarata intelectuala.
A fost data la Scoala de fete nr. 1 unde a trecut prin mana a patru excelente institutoare (Elena Dragulanescu, Ana Sachelarie, Ecaterina Siru si Ecaterina Crapellianu) care, pe langa cunostinte solide si deprinderi, i-au modelat sufletul si i-au dezvoltat sensibilitatea. Paralel cu acesta, in particular, lua lectii de franceza si de pian. Terminand clasele primare, a trecut la scoala secundara „Despina Doamna”, care fusese preluata de stat devenind scoala publica in 1886, cu un an inainte de nasterea ei.
La 26 iunie 1892 se inaugurase cladirea construita de Sectiunea Ploiesti a Societatii pentru invatatura poporului roman si daruita scolii, o adevarata bijuterie arhitectonica. S-a bucurat si de un corp didactic de elita, cu profesoare distinse despre care vom mai vorbi in aceasta rubrica. Amintim numai doua, care i-au fost si directoare: profesoara de pedagogie Elisabeta Stoenescu Homoriceanu si, de geografie – Eliza Davidescu, inaintea acesteia.
Terminand scoala ca premianta, a mai ramas doi ani acasa, nestiind pe ce cale s-o apuce, avand multe talente si posibilitati.
Intre timp (1905) a debutat cu versuri in pagina literara a ziarului „Lumina”. Avocatul, omul politic, scriitorul Ion Ionescu Quintus, care conducea ziarul, i-a prezis un viitor in literatura. La fel de bine a fost primita si publicata si la „Vointa Prahovei”.
Incurajata de succesul local se hotaraste sa studieze la Bucuresti (1907), dar, cat timp au mai trait parintii ei, venea des la Ploiesti, petrecea aici cel putin o parte din vacante si s-a considerat, totdeauna, ploiesteanca.
Pleca de aici cu o bogata zestre poetica, versuri publicate sau in manuscris, de parca presimtea ca, in Capitala, alte preocupari si activitati nu-i vor lasa prea mult timp pentru visare si poezie.
Sa incheiem aceasta prima parte cu cateva dintre versurile ei timpurii: << Primeste sufletu-mi sa ti se-nchine, /Tovarasa, ce-n Biblie esti cer/Si circumscrii in tine infinitul/Salasluind icoane de mister.../Pe lanul tau ma chiama graul proaspat/In artose si azime turnat/Si-n apa ta ma chiama si ma-mbie/Soparlele cu ochiul instelat...>>
Paul D. POPESCU
