Protestul mireselor
In Bucuresti, este anuntat un protest al mireselor. Din stirea citita „pe repede” de un crainic inteleg ca mai multe femei, tinere si mai putin tinere, isi exprima pe strazile Capitalei nemultumirea ca sunt periodic cotonogite de soti. O statistica intocmita de nu stiu ce firma de protejat „oame” ne situeaza pe un loc fruntas in Europa in materie de violenta in familie. La mine la Sangeru e unul batut saptamanal de nevasta, femeia alegand momentele cand omul ei e beat crita. Cand sotul se descopera a doua zi plin de cucuie, consoarta ii explica senina ca a cazut si s-a lovit cu capul de pereti. Astept si un miting al barbatilor batuti de neveste. La Craiova, tot astazi (joi, cand notez aceste randuri), politia anunta o razie care angajeaza 500 de galonati pentru capturarea unor indivizi care au faptuit acte violente. La Cluj, acum doua zile, suporterii echipei U, inarmati cu bate si pietroaie, au incercat linsarea admiratorilor echipei CFR. Un tanar poarta in mana cu hotarare o bucata de caldaram cu care poti asasina nu doar un om ci o vita. De altfel, ciomagarul din rafinatul oras transilvan, model de viata occidentala pentru miticii din Regat, i-a rupt fata si spinarea unui cameraman al Jandarmeriei. Nici tinerii in uniforma, prevazuti cu pulane de cauciuc, nu s-au lasat mai prejos. Dadeau cu sete mai ales in cei deja cazuti. Eroisme in vreme de pace. In Italia, un tanar blond din Galati, frumos ca Adonis, sa-l pui in poza si sa-l lipesti la rana, a pisat cu ciocanul scafarlia italianului la care lucra, trecandu-l pe lumea cealalta. Isprava parandu-i-se neterminata, galateanul a sufocat cu perna si consoarta italianului care il angajase sa-i fie de sprijin in gospodarie. Ca un facut, in Italia romanii acopera aproape zilnic pagina intaia a ziarelor cu fapte abominabile. Doi tineri romani au jefuit cel mai varstnic prelat din lume, dupa ce duhovnicul ii tratase cu omenie. Un alt conational, de meserie peste, si-a corectat sclava de 19 ani cu pumnii pentru ca venea noaptea acasa prea devreme si ca atare producea putin. Corectia, extrem de violenta, a trecut-o pe nefericita Stixul. La Cluj, spuneam, imaginile confruntarilor stradale au fost cumplite si neasteptate pentru un oras locuit indeobste de ardeleni, adica de cei pe care ii punem in bancuri pentru calmul lor proverbial. Violenta, salbaticia acopera Romania? Ce se petrece cu noi? Am urmarit meciul decisiv al finalului de campionat de fotbal. Pana la un punct, rivalitatea dintre cele doua echipe clujene parea explicabila. Una picase deja in divizia secunda, alta avea sansa de a dobandi titlul de campioana. Prima nu mai avea ce pierde. Cea de-a doua putea aduce municipiului de pe Somes un titlu pe care nu l-a avut niciodata. Mandria, pana la urma, aureola Clujul in intregime. De unde atata indarjire vecina cu ura? Mi-a atras atentia costumul de papitoi pus la patru ace al antrenorului echipei Universitatea Cluj si mai ales agitatia lui isterica, gata sa-l duca la o criza de apoplexie. Am inteles ca il cheama Mezaros. Posibila explicatie au dat-o seara jurnalistii, citand surse ale procuraturii. Din cei 1,7 milioane euro care asteptau intr-un diplomat vizavi de stadion, circa 500.000 euro erau pentru antrenor. Sa explice asta violenta numitului Mezaros, gata la un moment dat sa intre pe stadion si sa-l stranga de gat in direct pe arbitrul care dictase corect un 11 metri? Violenta, violenta, violenta. Azi, in Bucuresti, protesteaza miresele. Maine, poate, mirii. Si copiii ar avea dreptul sa-si strige nemultumirile pentru umilinte, batai, pentru saracie. Intre timp viata politica de la Bucuresti si din tara curge normal. Presedintele viziteaza poduri pe care nu le-a facut, vezi Doamne, adversarul politic Orban, actual ministru al Transporturilor. Criticandu-l, domnul Basescu uita ca a fost si el de cinci ori ministru al Transporturilor iar acele poduri existau in aceeasi stare de paragina, si in vremea lui. In politica demagogia este o calitate obligatorie. Altfel nu ajungi mare. Despre violenta ce sa mai vorbim! Ea urca pana-n Parlament si chiar mai sus, pana-n dealul Cotrocenilor.
Lucian Avramescu
