In prezent, se afla in dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului o noua lege a Arhivelor Nationale. Despre principalele noutati si avantajele pe care acest proiect legislativ le aduce cetatenilor, am discutat cu directorul Directiei Judetene Prahova a Arhivelor Nationale, Raluca Andreescu.
– Doamna director, ce castiga cetateanul prin aceasta noua lege a Arhivelor Nationale?
– Principala prevedere care ii priveste strict pe cetateni este largirea accesului la documentele aflate in patrimoniul Arhivelor Nationale. Si aici ma refer la faptul ca, de la adoptarea acestei legi, oricine va putea avea acces la arhivele PCR din perioada 1921-1989, dar si la documentele create de organele statului comunist in perioada 1945-1989. Insa, aici trebuie facuta o precizare. Accesul la documentele mentionate mai sus se va face doar daca acestea au fost, in prealabil, prelucrate arhivistic de catre directiile judetene. In ceea ce priveste judetul Prahova, cetatenii pot consulta, momentan, la sala de lectura, documentele privind activitatea PCR din anii 1921-1950, urmand ca, pana la sfarsitul anului in curs sa aiba acces si la arhiva Partidului Comunist Roman din anii 1950-1989. De asemenea, putem pune la dispozitia prahovenilor si documentele create de organele statului comunist din perioada 1945-1967. Si asta ca urmare a faptului ca s-au efectuat preluarile de arhiva de catre institutia noastra. Tot in privinta accesului la documente, trebuie precizat ca s-a micsorat perioada dupa care cei interesati pot consulta documentele publice, de la 30 la 25 de ani.
– Ce alte schimbari mai aduce noul proiect legislativ?
– O alta modificare esentiala o reprezinta inlocuirea conceptului de “Fond Arhivistic National” cu cel de Patrimoniu Arhivistic National, in care vor fi incluse doar arhivele si documentele cu valoare arhivistica. Se vor aplica niste criterii de evaluare prealabila a importantei arhivelor astfel: arhivele publice sunt considerate de drept ca fiind de interes public, iar arhivele private vor fi supuse unei evaluari, care, in functie de anumite criterii, vor fi clasate ca fiind “arhive private de interes public”. Efectul operatiunii de includere in Patrimoniul Arhivistic National este asigurarea unei protectii speciale a acestor documente, prin aplicarea unor reguli clare de evidenta, care sa impiedice distrugerea sau comercializarea lor ilicita, dar si prin implicarea directa a statului in protejarea lor. Un alt punct important al noii legi este reprezentat de faptul ca se creeaza un cadru legal pentru agentii economici privati prestatori de servicii arhivistice (legatorie, prelucrare, depozitare). Legea 16/1996 nu stipula nimic despre activitatea acestora. Astfel, odata cu adoptarea noii legi, se poate dezvolta aceasta piata care a aparut deja, insa pe care Arhivele Nationale nu aveau niciun mijloc de control. Se instituie o procedura de atestare a prestatorilor privati de servicii arhivistice de catre Arhivele Nationale, prin verificarea indeplinirii unor conditii minime necesare bunei desfasurari a activitatii lor: incadrarea cu personal calificat, existenta unor spatii de depozitare corespunzatoare si a unor conditii de asigurare a protectiei documentelor impotriva distrugerii fizice si a sustragerii ilicite.
– In ceea ce ii priveste pe creatorii de documente, sunt aduse modificari importante in acest sens?
– Proiectul de lege marcheaza consacrarea unei mai mari libertati metodologice la nivelul creatorilor de arhive. Este lasata in sarcina acestora alegerea celor mai potrivite practici pentru crearea si gestionarea documentelor proprii, Arhivele Nationale urmand sa supravegheze, in cazul organizatiilor publice, intocmirea si respectarea procedurilor care consacra aceste practici. De asemenea, se vor inmulti contraventiile care vor fi aplicate creatorilor de documente, existand peste 20 de cazuri de nerespectare a legislatiei pentru care acestia vor putea fi amendati.
Camelia NASTASE
