Nucile sunt bogate in special in acizi grasi polinesaturati (72 la suta din totalul acizilor grasi), iar alunele si migdalele contin in majoritate acizi mononesaturati, respectiv 76 la suta si 68 la suta din totalul acizilor grasi. Continutul in apa al fructelor uscate este moderat (20-40 la suta), fata de cel al fructelor proaspete, care este de circa 85 la suta. Nivelul glucidelor este modest la fructele uscate: 5-7 la suta si circa 10 la suta la cele proaspete. Aportul proteinic este superior celorlalte fructe, variind intre 8 si 11 la suta. Aceste proteine contin toti acizii aminati esentiali: metionina, cistina si lisina. Miezul de nuca este recomandat in caz de slabiciune generala si extenuare. Se poate pregati, in acest caz, o bautura energetica dintr-un pahar de suc proaspat de fructe, amestecat cu miez de nuca si miere. Aluna este nutritiva si energetica. Infuzia de frunze de alun se mai foloseste sub forma de comprese in tratamentul ulcerelor gambelor. Migdala (Prunus amygdalis) este un fruct foarte caloric (migdala uscata contine 606 kcal la 100 g). Ea contine saruri minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu, vitamine, materii grase, materii azotate, celuloza. Este un bun echilibrant nervos, remineralizant, antiseptic intestinal. Fructul necopt este bun pentru eliminarea sarurilor de metale grele din organism. Fructele coapte, amestecate cu miere, sunt indicate in insomnii, anemii si astm bronsic. Data fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz. Uleiul de migdale este recomandat ca laxativ usor si in caz de tuse violenta. In amestec cu ulei de nuca si infuzie de radacina de lemn dulce, este folosit pentru eliminarea calculilor urinari (ulei de migdale si de nuca in parti egale si infuzie preparata din 10 g de radacina de lemn dulce la un pahar de apa clocotita).
