Un fluturas (II)
Continuam relevarea si, totodata, indreptarea greselilor de exprimare din textul fluturasului religios “Priveste situatia lumii la lumina Bibliei”, difuzat de adeptii sectei “Martorii lui Iehova”.
Ne oprim, intai la fraza “Este evident faptul ca in intreaga lume domneste haosul si nelinistea, iar natiunile sunt in completa nestiinta despre soarta viitorului si, mai ales, rezolvarea lui, de aceea inimile oamenilor sunt cuprinse de amaraciune”, in care exista cateva erori. Prima dintre ele este dezacordul gramatical “domneste haosul si nelinistea”. Intrucat substantivele “haosul” si “nelinistea” alcatuiesc un subiect multiplu, de aceea predicatul exprimat prin verbul “a domni” trebuie sa aiba forma de plural “domnesc”. Se cuvenea, apoi, ca prepozitia “despre” sa fie scrisa si in fata substantivului “rezolvarea”. Iar ultima parte a frazei trebuia sa fie scrisa separat, ca o propozitie independenta. Prin urmare, textul citat, acum indreptat, se prezinta in forma urmatoare: “Este evident faptul ca in intreaga lume domnesc haosul si nelinistea, iar natiunile sunt in completa nestiinta despre soarta viitorului si mai ales despre rezolvarea lui. De aceea, inimile oamenilor sunt cuprinse de amaraciune”.
Urmatoarea fraza, asemenea celei analizate deja si a altor multe alte constructii sintactice, este defectuos redactata: “Prezicerile diplomatilor politici si ai conducatorilor religiosi – in legatura cu ameliorarea si rezolvarea situatiei lumii – nu s-au implinit, iar pe promisiunile, nici macar putin sau chiar deloc nu putem construi”. Refacand intreaga fraza, speram ca, macar unii cititori, vor sesiza toate indreptarile privind alcatuirea acestei structuri sintactice: “Prezicerile diplomatilor (este inutil termenul determinant “politici”) si ale ( asadar, nu “ai”) conducatorilor religiosi, in legatura cu ameliorarea si cu (am repetat prepozitia “cu” caci asa se cade) rezolvarea situatiei lumii (am eliminat linia de pauza fiindca ea nu-i necesara in acest context), nu s-au implinit, iar…”
Ultima fraza pe care o mai analizam (ignoram nenumarate alte fraze fiindca toate contin cam aceleasi greseli precum cele relevate si corectate) este “Pe cand statea Isus cu ucenicii lui pe Muntele Maslinilor, ei l-au intrebat…”
Ca acesti sectanti (chiar si greco-catolici) ortografiaza cu un “i” numele preasfant Iisus este bine stiuta aceasta abatere de la normele scrierii corecte si de aceea o ignoram. Insa cuvintele “lui” si “l-” in acest context , trebuie sa fie scrise cu “L”, “Lui” si “L-”. “Lui” este in aceasta fraza, adjectiv pronominal posesiv, iar “L-” are valoarea gramaticala de pronume personal, forma neaccentuata, la cazul acuzativ ( cu intelesul “pe El”, adica “ pe Iisus”). In alt context, cuvantul “Lui” are valoarea gramaticala de articol hotarat. Iata un astfel de context. Toata lauda I se cuvine lui Iisus. Am tratat pe larg acest subiect in articolul “Cand scriem <
Mihai Stere DERDENA
