Cuvant la Sf. Cuvioasa Paraschiva
In fiecare an, la 14 octombrie, credinciosii Bisericii noastre si, cu deosebire, cei din Moldova praznuiesc cu mare evlavie pe Prea Cuvioasa Maica noastra Paraschiva, careia i se mai spune si Sf. Vineri.
Viata plina de credinta, de smerenie, de blandete, de curatenie si incarcata de faptele milosteniei strabate veacurile ce ne despart de vremea in care a trait si straluceste ca un far luminos viata tuturor credinciosilor care se straduiesc sa faca voia lui Dumnezeu. Ea este o adevarata pilda de evlavie si bunatate pe care Sf. Biserica ne-o infatiseaza in aceasta sarbatoare si ne cheama sa-i urmam exemplul.
Cuvioasa Paraschiva s-a nascut in satul Epivat, aproape de tarmul Marii Negre, la inceputul veacului al XI-lea dintr-o familie crestina. Copila Paraschiva adaugase inca de la inceputul evlaviei sale pornirea de a-i ajuta pe saraci. Inca de pe cand ea era copila, isi impartea hainele si bune si scumpe copiilor saraci si venea acasa imbracata cu zdrentele lor. Parintii ei au incercat mai intai cu binele, apoi cu asprimea sa o abata de la acest drum, dar totul a fost zadarnic. Ravna ei spre acest lucru era tot mai mare si nu avea o mai mare bucurie, decat atunci cand putea sa-i ajute pe cei saraci.
Dupa moartea parintilor si-a vandut toata averea pe care o primise de la ei, a impartit totul la saraci si a pornit spre cetatea sfanta a Ierusalimului. Ardea in sufletul ei dorul de a cunoaste aceste locuri sfinte. Aici a intrat intr-o manastire de maici, unde a petrecut in osardie si rugaciune peste 25 de ani. In urma unei aratari ceresti s-a intors in satul sau Epivat, unde a trait numai doi ani.
S-a sfarsit ca o lumanare pe marginea marii. Pescarii de aici i-au gasit trupul si l-au ingropat intr-un loc nestiut de oameni. Dupa un timp s-a descoperit locul unde a fost inmormantata si trupul sau inmiresmat de puterea lui Dumnezeu a fost dus si asezat in Biserica Sf. Apostoli din Epivat.
De aici, moastele ei au fost duse la Constantinopol. In anul 1230 tarul Ioan Asan a adus sfintele moaste la Tarnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au ramas pana in anul 1393, cand aceasta cetate a cazut sub stapanire otomana. Racla cu moastele ei a fost ocrotita intre timp in partile Vidinului. Dupa lupta de la Nicopole, cinstitele moaste cad in mana lui Baiazid, care le-a daruit Kneaghinei Anghelina a Serbiei. Dupa caderea Belgradului sub turci, moastele ei au fost duse la Constantinopol, de unde evlaviosul domn al Moldovei, Vasile Lupu, le-a rascumparat de la Patriarhia din Constantinopol in anul 1641 si-au fost asezate la 14 octombrie in Biserica Sf. Trei Ierarhi, unde au stat peste 200 de ani, dupa care au fost mutate si asezate in catedrala Sf. Mitropolii din Iasi. De atunci, in fiecare an, in aceasta zi se praznuieste Sfanta noastra Maica Paraschiva, ale carei moaste sunt o comoara de mare pret in tara noastra, iar viata ei o pilda luminoasa care ne indeamna mereu sa o urmam. Cantarile noastre sfinte, bisericesti, ne-o infatiseaza in stihurile lor, asemanandu-se cu fecioarele intelepte care au iesit in intampinarea mirelui ceresc cu candele aprinse. Adevarata credinta si iubire de Dumnezeu se cunoaste dupa faptele pe care le facem. Ele au un ecou – sus in cer – si ne arvunesc viata vesnica, pe care si noi toti sa o dobandim in vecii vecilor, Amin.
Pr. Stefan SAVULESCU
