Economii la un ciorap gaurit
In sfarsit, am dat de un studiu interesant. Despre cat de bogati, sau mai degraba saraci, ar fi romanii. 290 de milioane de lei vechi, adica sub 10.000 de dolari – la atat se ridica agoniseala de-o viata a unui roman. Vi se pare mult, putin ? Daca te gandesti bine, crapa omul tragand o viata intreaga si nu reuseste sa puna deoparte, inainte sa inchida ochii, macar bani de-o masina mai acatarii. Daca socotim ca-i o medie, este evident ca, scotandu-i din ecuatie pe cei care-si dau tot din buzunar pe bautura, si mai se si imprumuta, inseamna ca toti ceilalti agonisesc frumusel, ca sa se echilibreze balanta. Dar, pe de alta parte, luand in calcul ca avem destui multimiliardari, dar si din ce in ce mai multi romani care muncesc peste granita, si castiga foarte bine, rezulta, iarasi, ca salariatii de aici, din tara, sunt niste parliti. Dar, cea mai importanta precizare ar fi ca economiile socotite in acest studiu, ca fiind puse deoparte, constau nu atat in banii pusi in conturi sau sub saltea, ci si in valoarea locuintelor. Asadar, se schimba treaba, daca-i bagam in calcul si casa omului. Rezulta ca aduna praful de pe toba. Si ca noi, romanasii, tragem vreo patru deodata (ca sa nu spunem patru generatii), pana reusim sa strangem de-un apartament. Nici acela prea pricopsit. Cu respectiva zestre de saracie intram in Uniunea Europeana. Ceea ce induce ideea ca romanul de puturos nu are economii mai mari. Ca, nu-i asa ?, occidentalii cred ca cine munceste are. Lucru nu intotdeauna valabil pe plaiurile mioritice. Unde poti sa dai in branci, si sa mori parlit, daca nu ti-a pus Dumnezeu ceva noroc in traista !
D.DIMACHE
