Otetul de mere este unul dintre cele mai vechi remedii naturiste, fiind folosit de mii de ani. Si in medicina populara romaneasca este utilizat datorita calitatilor sale terapeutice. Una dintre afectiunile ce raspund pozitiv la administrarea sa este reumatismul. In plus, anumite substante continute de otetul de mere au efecte antiinflamatoare articulare si impiedica procesele de imbatranire si de degenerare a cartilajelor si epiteliilor. Cu otetul de mere se fac si tratamente de reglare ponderala, intrucat acesta stimuleaza tranzitul intestinal si activeaza anumite lanturi metabolice ce favorizeaza slabitul. Iata un exemplu de cura de slabire: inainte de fiecare masa, oricat de imbelsugata sau saraca, se inghit doi catei de usturoi pisati impreuna cu o lingura mare de otet de mere si putina apa. Aceasta cura nu se tine, insa, mai mult de sapte zile la rand, urmate de sapte zile de pauza, deoarece este destul de dura pentru tubul digestiv. Colecistita si alte afectiuni ale bilei, indigestiile, hipoaciditatea pot fi, de asemenea, ameliorate printr-un tratament cu otet de mere. Deoarece stimuleaza salivatia si secretia de sucuri gastrice, acesta este recomandat si impotriva anemiei, a lipsei poftei de mancare in cazul copiilor. Otetul de mere, pe langa faptul ca stimuleaza pofta de mancare si digestia, ajuta la asimilarea fierului si a altor minerale esentiale din alimente, favorizeaza procesul producerii globulelor rosii, stimuleaza foarte bland sistemul nervos central, inducand o stare de vioiciune si tonus.
Migrenele se pot trata, de asemenea, cu otet de mere, din care se iau 2 lingurite diluate in putina apa. Extern, se fac frictionari ale tamplelor si ale bazei craniului (deasupra cefei) cu acest lichid.
INFOMEDICA
Avortul spontan este una dintre cele mai dramatice experiente pentru o femeie care isi doreste copii. Acesta se produce inainte ca fatul sa aiba 20-22 saptamani ori cand acesta are greutate mai mica de 500 g. Daca femeia nu a pierdut niciodata o sarcina, specialistii apreciaza ca riscul unui avort spontan este de 15%. Daca ea a mai trecut printr-o asemenea experienta, riscul este de 20%, iar daca a avut doua avorturi spontane consecutive acest risc ajunge la 35%.
Medicii au stabilit ca femeile ale caror mame au pierdut sarcini prezinta, de asemenea, riscuri de avortare spontana. Cauzele unui avort spontan sunt diverse: anomalii genetice, tulburari endocrine, anomalii ale placentei, insertia joasa a placentei, chisturile placentare, afectiuni uterine, afectiuni anexiale (inflamatii sau tumori ale anexelor uterine), cauze generale (boli infectioase, endocrine materne, factori imunologici), carentele alimentare, traumatismele etc. Factori de risc sunt: antecedente personale, afectiunile inflamatorii ale uterului, chiuretajele cavitatii uterine in antecedente, evolutia complicata a perioadei de lauzie sau postavort. Pe perioada sarcinii, femeile trebuie sa respecte cateva reguli de viata: corectarea carentelor alimentare, prevenirea intoxicatiilor voluntare sau profesionale, asigurarea unui somn normal, reglarea tranzitului intestinal, repaus strict la pat, evitarea eforturilor fizice excesive, evitarea starilor de tensiune, depistarea cauzelor avortului spontan si inlaturarea lor (in masura posibilitatilor). Este, de asemenea, importanta informarea gravidelor despre factorii ce pot determina pierderea sarcinii, despre primele simptome ale avortului spontan si despre comportament pacientelor in cazul in care acesta apare.
* Pagina realizata de Luiza RADULESCU PINTILIE, Graziella CHITU,
Ana-Maria VALUTA
