Acad. Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova:
„Cand in Basarabia nici pasarile nu puteau sa zboare, Nichita Stanescu a reconstituit unitatea de spirit a neamului romanesc”
– La Ploiesti, se aduce, in aceste zile, un nou omagiu Ingerului Blond, prin a 18-a editie a Festivalului International de Poezie „Nichita Stanescu”. Ce inseamna Nichita pentru generatia dumneavoastra, dar si pentru intreaga spiritualitate din Basarabia?
– La fiecare editie a acestui Festival, Nichita se reconstituie ca poet integral. De fiecare data, se descopera noi valente ale operei sale si de fiecare data festivalul aduna toate artele, pentru ca la eveniment sunt prezenti nu numai poeti si literati ci si pictori, sculptori sau muzicieni. In ceea ce ne priveste, in Basarabia exista un adevarat cult pentru Nichita asa cum se intampla si in Serbia, prin Adam Puslojic. Si asta pentru ca Nichita a fost primul poet roman care a stabilit un contact intre poetii romani si cei de peste Prut, reconstituind, de fapt, unitatea de spirit a neamului romanesc, intr-o vreme in care in Basarabia, era sarma ghimpata si nici pasarile nu aveau voie sa zboare. Au ramas emblematice cuvintele sale rostite in momentul sosirii la Chisinau, in 1976: „Am facut cea mai lunga calatorie: de acasa-acasa” ca si sintagma „Patria mea este limba romana”. Aceste din urma cuvinte vor constitui deviza sub care isi va desfasura activitatea „Casa limbii romane” de la Chisinau.
– Ce reprezinta aceasta noua institutie despre a carei importanta s-a vorbit mult si cu oca-zia acestui festival de la Ploiesti?
– Este un mai vechi proiect al lumii culturale basarabene care a avut drept punct de plecare ideea realizarii unei biblioteci romanesti. Va fi vorba despre un adevarat centru cultural, de traduceri, dar si de creatie, dar si de un spatiu unde tineri din Moldova, din Rusia sau din Ucraina vor putea sa invete limba romana. „Casa limbii romane” va purta numele lui Nichita Stanescu si va fi inaugurata, in centrul Chisinaului, nu departe de parcul „Valea Morii” si gradina „Stefan cel Mare”, pe data de 7 aprilie, in ziua in care pe stil vechi, se va celebra implinirea a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania.
– Care mai este soarta cartii romanesti in Basarabia?
– Gratie donatiilor facute de unele institutii din Romania, inclusiv de Biblioteca Judeteana „Nicolae Iorga” din Ploiesti, in viitoarea „Casa a Limbii Romane” se va putea citi multa literatura romana. Din pacate, inca mai avem dificultati in procurarea de carte romaneasca. Cand spun asta ma gandesc la bibliotecile orasenesti, la cele scolare, unde raportul dintre cartea ruseasca si cea romaneasca este din pacate in detrimentul acesteia din urma. De fapt, daca ar fi sa socotim in cifre, raportul ar fi de 19 carti rusesti la patru romanesti.
Raluca ENE
