Calatorie grea si apasatoare pentru artistii ploiesteni, in autobuzul in care locul colegei lor a ramas, pentru totdeauna, gol
Pana si cerul a plans, ieri, in ziua plecarii spre ceruri a Laurei Stoica, a logodnicului sau Cristian Margescu si a ingerului lor nenascut. O mare calatorie inceputa nedrept de devreme spre steaua la care talentata interpreta a visat atat de mult. Poate prea mult: „Vreau sa am steaua mea/ Vreau sa ajung la ea”. Un drum greu si apasator au facut, ieri, de la Ploiesti la Bucuresti, locul inmormantarii Laurei Stoica, reprezentanti ai conducerii si artisti ai teatrului ploiestean, unde a fost atat de iubita si apreciata.
Exact in clipa in care, in jurul orei 10.00, se pregatea sa urce, alaturi de cativa zeci de colegi, in autobuzul in care au mers de atatea ori la spectacole, directorul teatrului, Lucian Sabados ne-a marturisit ca numai amintirea unei artiste de o certa valoare -considerata cea mai buna voce feminina a rockului romanesc, a unui coleg si om minunat, ii ajuta sa treaca peste starea de soc pe care inca o resimt.
O artista si un om care merita sa ajunga in Rai, alaturi de cel pe care l-a cautat multa vreme si era fericita ca, in sfarsit, l-a intalnit drept suflet pereche, spre a-i implini visele: „Doar tu ma duci direct in Rai.” Astfel isi marturisea Laura Stoica iubirea, in ultimul sau album, si ce dramatic ca nu le-a fost ingaduit sa-si fie mai mult timp alaturi, aici pe pamant, in fericita asteptare a venirii pe lume, la toamna, a pruncului lor.
Soarta a ridicat cortina
Directorul Lucian Sabados este cu atat mai mahnit cu cat o nedorita neintelegere face si mai dureroasa plecarea artistei. S-a spus in ultimele zile, dupa tragicul accident, ca Laura Stoica n-ar fi trebuit sa se afle alaturi de trupa „Majestic” a teatrului ploiestean in spectacolul de la Urziceni si ca ea ar fi inlocuit un coleg. Este adevarat ca, personal, primarul din Urziceni l-ar fi dorit si pe interpretul Daniel Iordachioaie pe scena, in distributia spectacolului „Majestic in patru anotimpuri”, dar din cauza unui examen, acesta nu a putut onora invitatia. Insa nicio clipa nu a fost vorba ca Laura Stoica sa-l inlocuiasca pe acesta. Ea a cantat in seara cutremuratoarei sale disparitii, mai fericita ca oricand, dupa cum ne-a marturisit abia retinandu-si lacrimile, Nico.
Ieri, artistii ploiesteni le-au fost alaturi la plecarea pe ultimul lor drum Laurei Stoica si alesului sau. Trandafiri albi si lacrimi de neputinta au dat glas durerii lor la ridicarea pentru cei doi artisti a unei imense cortine spre tacuta calatorie printre stele. Si pentru ca-si doresc sa pastreze in amintire glasul inconfundabil al Laurei Stoica interpretandu-si rolul din spectacolul „Calatori in voia sortii”, exista intentia suspendarii temporare a acestei reprezentatii. „Ingerii nu plang”, spunea, in cantec, Laura Stoica. Ieri, s-a dovedit ca acestia si-au pastrat doar pentru ea cernitele lacrimi.
Luiza RADULESCU PINTILIE
