De aproape opt ani se chinuie administratia publica din Campina sa reabiliteze Parcul Culturii, de langa bulevardul cu acelasi nume, unul dintre cele mai pitoresti locuri ale orasului. Proiectul a incoltit intaia oara in mintea fostului primar Remus Micu (din perioada 1996-2000), dar, din lipsa de fonduri, acesta nu l-a putut materializa. Nici urmasul sau la primarie, Gheorghe Tudor, nu a avut mai mult noroc in privinta aceasta, desi a incercat atragerea unor fonduri extrabugetare. Actualul primar Horia Tiseanu incearca si el sa puna in practica proiectul ratat de predecesorii sai, care i-ar ferici, cu siguranta, pe toti campinenii. Ba, pe cei mai in varsta i-ar putea face chiar nostalgici.
Zona Bulevardului Culturii a fost amenajata pentru prima data de celebrul primar liberal din perioada interbelica, Victor Radulescu, pe vremea caruia acest punct de mare atractie era o oaza de curatenie desavarsita. Se spune ca Radulescu, unul dintre bogatasii urbei, ii palmuia adesea pe cei care aruncau gunoaie pe jos, iar apoi, in compensare, le oferea bani cat sa-si cumpere trei perechi de pantofi. Batranii isi amintesc cu placere si de fanfara militara postata la rondul de la mijlocul bulevardului, care ii delecta pe trecatori, la fiecare sfarsit de saptamana.
Pentru reinvierea vremurilor frumoase de odinioara, Horia Tiseanu incearca sa reabiliteze Parcul Culturii cu ajutorul unor fonduri guvernamentale distribuite de catre Administrarea Fondurilor de Mediu (AFM). Cu acest scop, reprezentanti ai primariei campinene s-au deplasat la sediul AFM din Bucuresti, pentru a primi informatii cu privire la posibilitatea obtinerii unei finantari pentru protejarea resurselor naturale din zona. Fiindca, in cadrul proiectului initiat, nu se finanteaza decat lucrari hidroameliorative si antierozionale, urmeaza sa se execute un proiect tehnic si un studiu de fezabilitate doar pentru lucrari stricte, cum ar fi: impadurirea versantilor cu vegetatie care sa impiedice producerea alunecarilor de teren, consolidarea zidurilor de sprijin existente (eventual, construirea unora noi), executarea santurilor de drenaj si a rigolelor pentru scurgerea apelor. “Conform celor discutate la Bucuresti, am comandat toata documentatia necesara, astfel incat, la urmatorul termen de apel pentru proiecte, sa putem obtine finantarea. Daca proiectul nostru va fi admis, AFM va finanta 90% din costurile sale, evaluate la circa 3 miliarde lei ROL. Din pacate, AFM nu finanteaza si lucrari de infrastructura, care sunt extrem de necesare. De aceea, refacerea strazilor, aleilor si a scarilor din parc, ca si a mobilierului stradal din zona, vor fi finantate de la bugetul local”, ne-a declarat Mariana Patrasca, purtatorul de cuvant al Primariei Campina.
Adrian Brad
