Luiza Rădulescu Pintilie

Cu puţine zile în urmă (16 octombrie a.c.), a fost marcată „Ziua Europeană a Resuscitării” şi în acest context a fost evidenţiată din nou o realitate alarmantă, ce poate fi sintetizată în câteva cifre: anual, în Europa, mai mult de 350 de mii de persoane suferă, de exemplu, un stop cardio-respirator în afara spitalelor şi numai una din şase victime primeşte, din partea semenilor, ajutorul de urgenţă care îi poate salva viaţa.
Mai mult decât atât, după cum atrag atenţia profesioniştii din domeniu, fiecare minut de întârziere în a acordă suportul vital de bază – ceea ce este mai cunoscut drept resuscitare – înseamnă că șansele ca victima să trăiască scad cu 10%. Practic, susţin experţii, o intervenție corectă și mai ales făcută în timp util ar putea schimba aceste date matematice dureroase, dublând sau chiar triplând rata de supraviețuire, astfel că în loc să agraveze statisticile tragice, de fapt, anual ar putea fi salvate circa 100.000 de vieți.
Cunoscând bine aceste realităţi şi, mai ales, faptul că ele pot fi schimbate în bine, medicul şef al departamentului UPU SMURD din cadrul celui mai mare şi mai important spital din judeţ- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Andreoiu” Ploieşti, dr. Violeta Tănase, a avut iniţiativa lansării, în contextul „Zilei Europene a Resuscitării” despre care aminteam chiar la începutul acestor rânduri, a unui maraton de educaţie medicală în rândul elevilor din liceele prahovene, care va debuta chiar astăzi, sub genericul „Maratonul resuscitării”. Un proiect a cărui utilitate medicală, dar şi educaţională şi de responsabilitate socială nu mai are nevoie de nicio argumentaţie şi care va fi derulat în colaborare cu organizaţia neguvernamentală „Caravana cu medici”, ce reuneşte tineri medici şi are deja experienţa multor campanii desfăşurate în întreaga ţară, în special în sute de zone rurale lipsite de orice formă de asistenţă medicală, precum şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino”al Judeţului Prahova. Un demers care alătură medici, voluntari şi resurse logistice în cadrul unor lecţii care îşi propun să prezinte, la nivel conceptual, dar mai ales practic, acele manevre corecte ca succesiune şi execuţie care pot salva la propriu vieţi. Statisticile arată că, în cele mai multe dintre cazuri, un stop cardio- respirator se produce de faţă cu membri ai familiei, cu colegi de şcoală sau serviciu, cu prieteni, cu trecători, a căror intervenţie rapidă şi cât mai avizată, până la sosirea echipajelor medicale specializate, e mai mult decât vitală, fie şi de-am mai adăuga doar un singur argument evidenţiat de specialişti – în urma unui stop cardiac, creierul începe să moară, fără flux sangvin, după doar 3-5 minute. Aşa încât precizarea pe care ne-a făcut-o medicul Violeta Tănase, aceea că fiecare secundă contează, e mai mult decât relevantă pentru ca „lanţul supravieţuirii” care îl leagă pe pacient de cel care îi acordă primul ajutor – cunoscând acele manevre corecte prin care se restabilesc şi se menţin funcţiile vitale ale organismului până la sosirea echipajului medical şi transportarea la spital, pentru asistenţă medicală specializată – să fie unul salvator de vieţi. Prima oprire a maratonului va fi astăzi, cu începere de la ora 9,45, la Colegiul „Spiru Haret” din Ploieşti, iar din luna noiembrie, specialişti din cadrul corpului medical al departamentului UPU SMURD al spitalului judeţean vor organiza cursuri de prim ajutor, alături de voluntari, şi în alte licee prahovene.
Cu atât mai mult cu cât specialiştii susţin că, încă de la vârsta 12 ani, copiii şi tinerii sunt receptivi în asimilarea informaţiilor şi a unor deprinderi corecte prin care să îi salveze pe ceilalţi evidenţiind că, odată învăţate, precum înotul sau mersul pe bicicletă, asemenea „lecţii” nu vor fi uitate întreaga viaţă. Aşa încât, acest proiect poate contribui în mod real nu numai la creşterea şi educarea unor generaţii de tineri mai atenţi la propria stare de sănătate şi a celor din jur, dar şi a generaţiilor de adulţi care vor deveni mâine. În fapt, un lanţ al altruismului, al responsabilizării, al implicării şi al dedicării în care fiecare verigă e importantă, fiindcă are legătură cu viaţa.