Nicoleta Dumitrescu
Ce vremuri trăiește ţărișoara asta! După atâţia ani de la revoluţie, democraţia a făcut în așa fel încât partidele aflate la putere, nu în opoziţie, să ajungă să se certe între ele, să nu le mai ajungă funcţii, domenii, ministere și câte și mai câte altele, împărţite, în urmă cu câteva luni, pe baza negocierilor.
Dar, cu doctrine diferite, cu lideri cu opinii diferite, era de așteptat ca menţinerea într-o coaliţie a partidelor care au format Guvernul imediat după ce s-au numărat voturile la alegerile parlamentare de anul trecut să fie pusă sub semnul întrebării. Când însă la căruţa guvernării unii trag hăis, iar alţii cea- iar asta s-a văzut încă de la început -era de așteptat ca, până la urmă, mariajul de complezenţă, în mod special între PNL și USR PLUS, să ajungă la un divorţ răsunător mai repede decât se așteptau unii. Cert este însă că, privind în urmă, la toate partidele care s-au succedat pe la guvernare, este pentru prima dată când lupta pentru putere se dă chiar de către și între partidele care au pus mâna pe putere. O premieră în istoria politică a României, așa cum cu titlu de unicitate este și modul în care au ţinut să-și anunţe ieșirea de la guvernare cei de la USR PLUS, marţi seară, la început cu aplauze, iar la final cu pupături, îmbrăţișări și selfie-uri! Un fel de ţara arde, iar bebele se piaptănă, pentru că nu a adus pandemia ce au putut să aducă României aceste partide care s-au aflat toate, până mai ieri, la guvernare! Nu a contat că preţurile la alimente au sărit în sus, nu a contat că facturile la energie electrică și gaze sunt și ele la cote mai înalte decât erau anul trecut pe vremea asta, nu a mai contat nici că a venit valul patru al coronavirușilor! Pentru politicieni contează doar lupta pentru putere, atât în interiorul partidelor, cât și la nivel guvernamental.
Liderul USR, Dan Barna, referindu-se marţi seara la motivele pentru care nu mai poate să mai meargă zilnic la Palatul Victoria alături de premierul Cîţu, a spus că acesta din urmă și-a pierdut cinstea obrazului! Ce motivare! Ca și când toţi care erau înșiraţi în spatele său când a făcut publică decizia USR PLUS ca miniștii să-și fluture demisiile aveau ambii obraji nepătaţi, fără niciun pic de smac pe ei, dar pe care curseseră, în schimb, lacrimi, pentru ţară, pentru popor, așa cum le place acum politicienilor români să spună când iau o decizie importantă în partidul care i-a uns pe unii în funcţii la care nici cu gândul nu gândeau.
Dacă sacrificarea premierului, după instalarea la guvernare, pe vremea social-democraţilor, era considerată o situaţie care punea sub semnul întrebării credibilitatea liderilor și a partidului, având în vedere deciziile luate, ei bine, după cum s-a văzut, cu criza politică și guvernamentală de-acum s-a putut și mai mult! De fapt, vorbind despre putere între cei care o și aveau deja, aici nu mai este vorba doar despre pierderea cinstei obrazului. Ci despre ceea ce înseamnă, de fapt, să faci politică în România. Nu mai contează principii, proiecte, la o adică nu mai contează nici viitor. Pe principiul trăiește clipa, politicienii au ţinut, cu tot dinadinsul, să trăiască doar clipa lor. Respectiv, clipa lor de glorie! Fără să se mai gândească și la ceea ce rămâne în urma acestei trăiri, dar mai ales, după această clipă de glorie! Pandemia s-a cocoţat pe valul patru, scumpirile la utilităţi și ele sunt pe val, gălăgia și cearta între politicieni sunt și ele pe val, numai românii sunt în faţa valurilor! Românii contează, după cum se vede, doar în ani electorali, schimbarea în bine fiind, iată, o utopie, dat fiind modul în care se fac sacrificiile pe altarul politicii doar de dragul puterii!
