Constantin DUMITRU – PLOPENI
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să răsfoiască materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru. Astăzi, prima parte despre gruparea Căile Ferate Ploieşti – Văleni, grupare ce a jucat un rol de seamă pe scena fotbalului districtual din perioada interbelică.
„În atlasul footballului românesc, Ploeştiul deţine un loc special. Un loc pe care istoria l-a însemnat deasemeni, fixându-l pe o pagină de o valoare particulară. Dela Ploeşti a descălecat, cândva footballul în România. Aici s’a născut prima echipă de valoare. Echipă care a difuzat apoi foot-ballul în toată ţara. Şi tot de-aici a pornit apoi ameliorarea jocului. Un timp, “culorile galbene” ale Prahovei au ţinut fanionul valorii footballului românesc. Apoi, Ploeştiul s’a dat la fund. A fost acoperit de Bucureşti şi mai ales de principalele oraşe din Ardeal, al căror football era mai utilizat, şi mai tânăr. A venit însă epoca Tricolorului. O echipă de însufleţire, entuziasm şi avânt, care a reuşit lucruri frumoase. Şi când, anul acesta, Tricolorul a îngenunchiat, pe punctual de a fi eliminat din Divizia Naţională, locul său a fost luat de veşnica rezervă a Ploeştilor: Prahova. Din nou Prahova, care după atâţia ani şi-a regăsit forma, situându-se prin ultimele sale victorii, în primele rânduri ale 
footballului românesc” – menţiona presa vremii în vara anului 1934. La Ploeşti, va lua în curând fiinţă o echipă militară. Fiindcă mulţi jucători de football îşi fac actualmente stagiul militar la Ploeşti, este foarte probabil ca majoritatea jucătorilor clubului să fie formaţi din aceste elemente. Conducerea noului club va fi oferită cunoscutului animator al sportului prahovean, domnul colonel Constantin Zagoritz, se mai spunea în presă. – Şi, totuşi, numele grupării ce va domina în următoarea perioadă fotbalul ploieştean a fost după o fuziune… echipa „Societăţii de Transport Militar” – numită simplu: Căile Ferate Ploieşti – Văleni, având sponsor principal o firmă cu capital româno-italian, denumită: „Mott”. Sediul clubului se afla la etajul din incinta Gării de Nord – Ploieşti, culorile echipei fiind roşu-galben şi albastru, având ca preşedinte pe tânărul inginer electromecanic Valeriu Haret (34 ani), ing. Gheorghe Coconea (vicepreşedinte) şi Marciu Pollatos (secretar). Afilierea la Liga de Sud s-a făcut în şedinţa de la 5 octombrie 1934, iar înregistrarea la Federaţia Română de Football Asociaţie s-a făcut în şedinţa Biroului federal din 16 octombrie 1934 şi astfel numele „C.F.P.V.” va apărea în campionatul de categoria II-a, District Ploieşti, seria B, ediţia 1934/35. Primul joc oficial al noi echipe s-a disputat în cadrul campionatului districtual la 14 octombrie 1934 şi a întâlnit formaţia Venus Ploieşti, pe care a învins-o cu 2-0. La finalul ediţiei de campionat a ocupat locul I în serie, iar în luna august 1935, a fuzionat cu gruparea Tricolorul, devenind Tricolorul C.F.P.V. – nume cu care a scris istorie în fotbalul prahovean. Din rândurile grupării s-au evidenţiat, în ediţia 1934/35, jucătorii: Matovici, Cornel Şenchea; Gheorghe Dragomirescu, Jagolniţă, Constantin Dumitrescu şi Nicolae I. Ghidu – ambii transferaţi de la Gloria Ploieşti, Marcel (Marciu) Pollatos, Ştefan „Fannu” Ştefănescu, Traian Figaro, Catzander şi sublt. Ionescu – toţi de la Tricolorul Ploieşti, Nicolae Burlacu – de la Prahova, Ciupală, Fănescu – de la Sportul Studenţesc, Fraţii Meşină – de la Unirea Tricolor, Alexandrescu şi Florea.
(va urma)
