Pe lista contestatarilor este şi Judecătoria Sinaia, care s-a sesizat din oficiu
Ieri au mai fost înregistrate la Curtea Constituţională 5 dosare privind excepţia de neconstituţionalitate a unor articole privind Legea dării în plată. Raiffeisen Bank, Piraeus Bank, Bancpost, Credit Europe Bank şi Credit Europe Ipotecar IFN au urcat la 174 numărul dosarelor aflate pe masa Curţii Constituţionale. Unele bănci contestă un articol din legea cunoscută ca „Legea DIP”, altele întreaga lege, în vreme ce sunt bănci care contestă constituţionalitatea mai multor articole.
În afara băncilor mai sus amintite, printre contestatari se mai regăsesc OTP Bank, Banca Transilvania, BRD-GSG, ING Bank, Banca Românească, Intesa, Garanti, Alpha Bank, UniCredit, dar şi Judecătoria Sinaia, care s-a sesizat din oficiu. Reamintim că prima instituţie de credit care a notificat statul că intenţionează să se adreseze Curţii de Arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID) este Raiffeisen Bank, iar potrivit unor surse noastre, alte două bănci pregătesc notificări similare.
Motivul pentru care banca austriacă a notificat Ministerul Finanţelor este simplu: între România şi Austria exista un tratat bilateral privind siguranţa protecţiei investiţiilor străine, acesta fiind încălcat. Practic, după apariţia Legii dării în plată, băncile sunt obligate să provizioneze creditele care pot deveni neperformante, iar Raiffeisen tocmai a comunicat că „darea în plată” le-a tăiat 45 de milioane de euro din profit. Băncile reclamă sumele pe care le pierd ca urmare a apariţiei unor legi ce alterează iremediabil propriile scenarii. Statul are la dispoziţie circa 3 luni în care să modifice legea, sub ameninţarea unor procese pe care ar urma să le intenteze acţionarii băncilor străine din ţara noastră la tribunalele internaţionale, procese care în mod natural se pierd, iar banii sunt daţi de la bugetul de stat. Deocamdată se ştie doar că, în luna septembrie, CCR va judeca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate, existând doar trei scenarii de bază: 1. legea va fi declarată constituţională, caz în care e posibil ca numărul debitorilor care să se pună sub protecţia ei să crească; 2. legea să fie declarată neconstituţionala, caz în care se revine la situaţia de dinaintea existenţei ei, însă ar putea exista bănci care să ceară daune pentru efectele deja produse; 3. doar anumite articole (unul sau mai multe) din lege să fie declarate neconstituţionale, caz în care va curge un termen de 45 de zile până când acele articole să fie puse în acord cu Constituţia.
Dacă nu vor fi rescrise, aceste articole îşi pierd aplicabilitatea, urmând a se vedea cum va funcţiona legea în lipsa lor. Deocamdată, este de aşteptat decizia CCR.
