Cu incepere din acest an scolar, trei scoli prahovene poarta numele unor personalitati care s-au remarcat prin modul in care s-au implicat in dezvoltarea invatamantului finantand infiintarea unor scoli sau chiar gazduind clase de elevi in propriile locuinte, pe timp de razboi.
Scoala nr. 2 din Urlati, fosta “Scoala Primara de fete”, se numeste acum “Canuta Ionescu” – acesta fiind numele unui primar al localitatii de la inceputul secolului trecut. Infiintata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, institutia a functionat multa vreme in cladiri inchiriate. Sediul actual al unitatii a fost construit in perioada 1906 – 1909, investitia fiind finantata de primarul Ionescu. In 1912, institutia a primit numele “Scoala Primara de Fete Canuta Ionescu”, iar in 1918, primarul a donat-o “Casei Scoalelor” impreuna cu suma de 20.000 de lei, cu conditia ca aceasta sa poarte numele sau. In timpul razboiului, cursurile au avut loc intr-un alt local oferit de Canuta Ionescu, deoarece in cladire a functionat Spitalul de convalescenti, iar ulterior – un spital de boli contagioase. Bolnavii au fost ingrijiti aici doar temporar. Dupa o perioada de timp, activitatea didactica s-a reluat in spatiul respectiv. In 1948, numele institutiei s-a schimbat in “Scoala Primara de Fete Urlati”, apoi aceasta a avut si alte titulaturi, in timp ce placa de marmura cu numele edilului zacea ingropata sub tencuiala. Abia in anul 2002, ea a fost readusa la lumina, in timpul lucrarilor de reabilitare, iar din acest an si-a reluat locul pe frontispiciu – asa cum era firesc – scoala primind numele primarului fara de care, poate, nu ar mai fi existat aceasta institutie.
Si scoala cu clasele I-VIII din Predeal Sarari are, de la 1 septembrie, un nou nume: cel al fostului director al scolii primare din comuna, din anii ’50 – invatatorul Mihail Manastireanu. Deoarece cursurile se derulau in spatii improvizate si in conditii improprii, in acea vreme, el a gazduit elevii si profesorii in propria locuinta, o perioada de timp. Dascalul s-a luptat sa atraga la scoala cat mai multi copii ( procentul celor care frecventau scoala era de aproximativ 30 %) si a initiat chiar cursuri de alfabetizare pentru batrani. Mihail Manastireanu s-a implicat in construirea unui sediu pentru unitatea de invatamant, donand sume de bani si convingand autoritatile locale sa-i sprijine proiectul. Locuitorii s-au alaturat si ei initiativei, prin donatii si munca voluntara. Scoala a fost inaugurata in 1952, iar in anul 1953 s-a transformat in institutie cu clasele I-VII, unde Mihail Manastireanu a ocupat functia de director pana la pensionare. Acesta a detinut o perioada de timp si postul de director al caminului cultural.
La Baicoi, Scoala nr. 2 poarta, de la 1 septembrie a.c., numele Dumitru Ghenoiu – in semn de omagiu pentru fostul director care a avut o contributie esentiala la dezvoltarea invatamantului in oras. Aceasta este prima scoala ce a functionat in Baicoi, fiind construita in 1870. In 1952 a fost ridicat un nou sediu, corpul vechi fiind folosit pentru clasele primare, iar director a devenit invatatorul Dumitru Ghenoiu, care a ocupat aceasta functie pana in 1972. Acesta s-a remarcat nu numai prin profesionalism (a primit titlul de “Invatator emerit”), ci si prin faptul ca a reusit sa obtina fonduri pentru modernizarea bazei materiale a scolii. Gratie noilor dotari si a profesorilor bine pregatiti, aceasta a devenit o institutie de elita. Dumitru Ghenoiu a ramas in istoria localitatii si pentru demersurile incununate de succes pentru infiintarea Liceului din Baicoi, cat si prin activitatea sa ca director al caminului cultural.
Ana MAXIM

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR